Rețele sociale

ECONOMIE

Noi reglementări referitoare la raportarea privind durabilitatea

Radio CECCAR FM

Prin OMF nr. 85/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor (MF) a reglementat o serie de aspecte privind raportarea privind durabilitatea de către operatorii economici. În referatul de aprobare a actului normativ, MF reamintește că în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 322 din data de 16 decembrie 2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022, așa-numita Directivă CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive, referitoare la raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi.

În materie de legislație europeană emisă corespunzător obiectivului de responsabilitate socială, Directiva (UE) 2022/2464 a fost precedată de Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, cunoscută ca Directiva NFRD – Non-financial reporting Directive. Directiva NFRD este transpusă în legislația națională, iar în cadrul ei s-a introdus obligația ca anumite entități să prezinte, alături de datele financiare raportate prin situațiile financiare anuale, și unele informații nefinanciare. Prin emiterea Directivei CSRD s-a dorit îmbunătățirea raportării de informații sociale și de mediu de către entități, în sensul sporirii standardizării, a consecvenței și comparabilității informațiilor nefinanciare prezentate în întreaga Uniune.

Noul Ordin al ministrului Finanțelor are în vedere transpunerea prevederilor Art. 1 din Directiva CSRD, referitor la Directiva contabilă (Directiva 2013/34/UE), respectiv acele prevederi care sunt aplicabile operatorilor economici. În principal, Directiva CSRD a adus modificări și dezvoltări semnificative cerințelor de prezentare a informațiilor de ordin nefinanciar („informații privind durabilitatea”, potrivit CSRD), cuprinse în Directiva 2014/95/UE. Din punct de vedere al operatorilor economici, prevederile Directivei 2014/95/UE au fost transpuse în cele două seturi de reglementări contabile aplicabile acestora, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, transpunerea Articolului 1 din Directiva CSRD a vizat preluarea prevederilor în ambele acte normative naționale menționate.

Prevederile noului Ordin au în vedere și aria de aplicabilitate a Directivei CSRD. Astfel, plecând de la prevederile Directivei CSRD, prin OMF nr. 85/2024 se stabilește ca cerințele acesteia să fie aplicabile după cum urmează: ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 – în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor entitățile mijlocii și mari, societățile-mamă ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. „Alegerea ariei de aplicabilitate respectă prevederile Directivei și se încadrează în marja națională de reglementare. În acest sens, menționăm că în reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 este prevăzută categoria de entități «mijlocii și mari», stabilirea unei astfel de categorii fiind permisă de Directiva contabilă 2013/34/UE9”, se menționează în Referatul de aprobare. Astfel, OMF nr. 85/2024 stabilește ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților de interes public care se încadrează în categoria entităților mijlocii și mari care depășesc 500 de salariați, precum și societăților-mamă ale grupurilor mari care au peste 500 de salariați, urmând ca în etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile să se aplice și celorlalte entități mijlocii și mari și societăți-mamă ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2028) vor intra în aria de aplicabilitate entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă; ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – pe linie de similitudine cu reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, se stabilește aplicarea în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor toate societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (societăți cotate) și celelalte entități prevăzute de reglementări, societățile-mamă listate ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. În acest context, în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei CSRD, în cazul acelor entități care intră sub incidența reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 (reglementări contabile conforme cu IFRS), altele decât cele listate, se prevede introducerea categoriei de entități „mijlocii și mari”, prin utilizarea acelorași criterii prevăzute de reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014. „Introducerea categoriei de entități mijlocii și mari în reglementările conforme cu IFRS are drept scop exclusiv raportarea de informații privind durabilitatea. Criteriile de mărime se vor utiliza, de asemenea, și în scopul includerii treptate a entităților, în aria de aplicabilitate”, precizează MF.

Astfel, OMF nr. 85/2024 prevede ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților listate și altor entități desemnate ca fiind de interes public în contextul reglementărilor conforme cu IFRS, care depășesc criteriile de mărime introduse în reglementări și care au peste 500 de salariați, precum și entităților listate care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari și au peste 500 de salariați. În etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile se vor aplica și celorlalte entități care intră sub incidența reglementărilor menționate, care depășesc criteriile de mărime, precum și de către restul societăților-mamă listate ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2026) vor intra în aria de aplicabilitate și entitățile listate situate sub criteriile de mărime. De la data de 1 ianuarie 2028, vor intra și entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă.

În ceea ce privește principalele aspecte reglementate prin OMF nr. 85/2024, în Referatul de aprobare se menționează că noul capitol cu privire la raportarea privind durabilitatea, introdus în reglementările contabile, conține, în principal, prevederi referitoare la următoarele aspecte:  localizarea informațiilor privind durabilitatea (unde se prezintă); ▪ conținutul raportării privind durabilitatea (informațiile care se prezintă), precum și alte clarificări referitoare la modul de raportare a informațiilor; ▪ scutiri de la raportarea informațiilor de durabilitate, precum și condițiile în care se aplică scutirile; ▪ obligativitatea utilizării formatului de raportare unic electronic (ESEF), prevăzut de Regulamentul delegat (UE) 2019/915 al Comisiei în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic; ▪ raportarea privind entitățile din țări terțe; ▪ standardele de raportare privind durabilitatea; ▪ responsabilitatea pentru întocmirea raportării de durabilitate; ▪ publicarea raportării privind durabilitatea.

Pe baza noilor cerințe europene, prevederile cu privire la auditarea situațiilor finanicare anuale, cuprinse în ambele seturi de reglementări contabile menționate anterior, au fost completate cu cele vizând asigurarea raportării privind durabilitatea. Astfel, pentru entitățile vizate de raportarea de durabilitate, există obligația emiterii unei opinii bazate pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele Directivei, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de Comisia Europeană

Prin OMF nr. 85/2024 se stabilește ca intrarea în vigoare a noilor prevederi să se realizeze astfel: ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014: în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/de la 1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la data de 1 ianuarie 2028; ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la 1 ianuarie 2028.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending