Rețele sociale

ECONOMIE

FMI a îmbunătățit prognoza de creștere pentru 2024 a economiei mondiale

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru economia mondială, anticipând o evoluție mai bună a economiei americane și a mai multor importante economii emergente, precum China și India, transmit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

Economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că noul raport revizuit „World Economic Outlook” (WEO) arată că se întrevede o aterizare lină (-soft landing-) dar cu toate acestea creșterea generală și schimburile comerciale mondiale rămân mai mici decât mediile istorice. „Am descoperit că economia mondială continuă să afișeze o reziliență remarcabilă și în prezent suntem pe panta finală a unei aterizări line, cu o inflație care scade constant și o creștere economică persistentă. Dar ritmul creșterii rămâne unul modest și ar putea exista turbulențe în față”, a spus Gourinchas.

Potrivit datelor actualizate din raportul „World Economic Outlook”, prezentat marți, economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 3,1% în acest an, față de o creștere de 2,9% prognozată în raportul WEO din luna octombrie. Prognoza de creștere pentru 2025 a fost lăsată nemodificată la 3,2%. Comparativ, tendința istorică pentru perioada 2000-2019 a fost de 3,8% în medie. În ceea ce privește inflația, FMI și-a menținut estimările din luna octombrie conform cărora inflația de bază în 2024 va fi una de 5,8%, dar a redus prognoza de inflație pentru 2025 până la 4,4%, de la 4,6% cât estima în octombrie. Cu excepția Argentinei, care se confruntă cu o explozie a inflației, inflația de bază la nivel mondial se va reduce, a precizat Gourinchas.

În ceea ce privește principalele economii ale lumii, FMI estimează că SUA ar urma să înregistreze în acest an o creștere economică de peste 2% (2,1%). În schimb, creșterea economică în zona euro nu va depăși 1% (0,9%), afectată din nou de Germania, în cazul căreia economia ar urma să ruleze la ralanti, cu un avans de doar 0,5%. „Trebuie să ne reamintim de amploarea șocului suferit de mai multe țări europene începând din 2022. Șocul energetic, în special în Germania, a fost unul foarte important… Cu toate acestea, economia germană a demonstrat un grad de reziliență incredibil. Ea a înregistrat performanțe mai slabe decât alte țări, precum SUA, însă natura șocului a fost diferită”, a precizat Gourinchas.

În rândul țărilor emergente, FMI a revizuit prognozele referitoare la creșterea economiei chineze în acest an, până la 4,6%, de la 4,2% cât estima inițial. Gourinchas a spus că revizuirea reflectă sprijinul fiscal semnificativ oferit de autorități, precum și o încetinire mai puțin gravă decât se estima inițial venită din sectorul imobiliar.

Potrivit FMI, economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere de 4,1% în 2024, iar prognozele pentru Europa emergentă (regiune unde este inclusă și România) au fost îmbunătățite cu 0,6 puncte procentuale, până la un avans de 2,8%, în principal grație unei creșteri peste așteptări în Rusia, pe fondul cheltuielilor militare mari care au legătură cu războiul din Ucraina. Potrivit FMI, economia Rusiei ar urma să înregistreze un avans de 2,6% în 2024, cu 1,5 puncte procentuale peste prognoza din octombrie. Fondul avertizează că ar putea fi și alte revizuiri ale cifrelor referitoare la Rusia pentru că sunt semne de întrebare cu privire la amploarea stimulentelor fiscale decise de Moscova.

Pe ansamblu, Gourinchas susține că perspectivele globale reflectă o balanță mai echilibrată a riscurilor în sus și în jos, în condițiile în care riscul unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu este contrabalansat de perspectiva unor prețuri mai mici la carburanți, care ar ajuta la o reducere mai rapidă a inflației decât se așteaptă.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending