Rețele sociale

ECONOMIE

Proiectul Procedurii privind redirecționarea impozitului pe profit, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind redirecționarea impozitului pe profit, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.115/2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal în ceea ce privește redirecționarea impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și pentru acordarea de burse private. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  abrogarea dispozițiilor referitoare la redirecționarea unor sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private; ▪ abrogarea dispozițiilor privind redirecționarea unor sume din impozitul pe profit pentru acordarea de burse private; ▪ modificarea termenului în care plătitorii de impozit pe profit pot solicita redirecționarea unor sume din impozitul datorat; ▪ eliminarea dispozițiilor potrivit cărora contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat.

Plătitorii de impozit pe profit pot dispune redirecționarea unor sume din impozitul datorat, în limita prevăzută de lege, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și pentru acordarea unor sume Fondului Națiunilor Unite pentru Copii – UNICEF sau altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte. Opțiunea poate fi exercitată prin depunerea unui formular de redirecționare, până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit.

Totodată, potrivit art.LV din OUG nr.115/2023, în baza acordului scris exprimat de contribuabili, organele fiscale comunică entităților beneficiare informații cu privire la sumele redirecționate, codul de identificare fiscală și, după caz, denumirea contribuabililor care au redirecționat sumele.

De asemenea, potrivit art.LX din OUG nr.115/2023, prin derogare de la prevederile art.25 alin.(4), lit.i) din Codul fiscal, în cazul operatorilor economici definiți de OG nr.26/2013, cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat se scad din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre valoarea calculată prin aplicarea a 0,15% din cifra de afaceri și valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

În acest context, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea procedurii privind redirecționarea impozitului pe profit, potrivit legii, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și aprobarea modelului și conținutului formularelor 177 “Cerere privind redirecționarea impozitului pe profit” și ”Notificare privind redirecționarea impozitului pe profit”.

Formularul 177 din prezentul proiect se utilizează începând cu redirecționarea impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, având primul termen de depunere în anul 2025.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending