Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF a publicat un nou material informativ despre Declarația unică (Formularul 212)

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor, o broșură privind Declarația unică – 2024 (Formularul 212). Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declarația se depune și de către următoarele categorii de contribuabili:

a) profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. 3 din OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare;

b) persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;

c) persoanele fizice prevăzute la art. LXI alin. (2) și (3) din OUG nr. 115/2023: care, în cursul anului 2023, au realizat venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, la depunerea declarației prevăzute la art. 120 din Codul fiscal au utilizat un alt nivel al salariului minim garantat în plată decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată;  care au realizat în cursul anului 2023 venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlului II sau III din Codul fiscal, pentru care impozitul se reține la sursă de plătitorii de venituri, în situația în care, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, plătitorul a utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe țară decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Declarația se depune:  în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului/încheierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an, pentru stabilirea și declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum și pentru declararea și stabilirea contribuțiilor sociale datorate; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii, în cazul exercitării opțiunii privind destinația unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și/sau din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care impozitul se determină în sistem real și care, în cursul anului fiscal, își încetează activitatea, precum și cei care intră în suspendare temporară a activității, potrivit legislației în materie, au obligația de a depune la organul fiscal competent declarația, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, în situațiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale sau în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părți, pentru care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în care chiria este exprimată în lei sau reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, depun declarația în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, în situația încetării activității în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, sunt obligați ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună declarația la organele fiscale competente și să își recalculeze impozitul pe venit.

Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activități independente/activități agricole, în mod individual și/sau într-o formă de asociere, determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real, depun declarația în termen de 30 de zile de la obținerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap, în vederea recalculării venitului net anual și a impozitului datorat.

Declarația se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:  prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”, disponibil pe portalul www.anaf.ro▪ prin intermediul serviciului „Depunere declarații”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat. De asemenea, declarația se poate depune în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Contribuabilii care nu dețin un calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale, cu ajutorul cărora pot efectua următoarele operațiuni: ▪ înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual; ▪ completarea Declarației Unice; ▪ depunerea Declarației Unice.

Lista sediilor unităților fiscale în care sunt puse la dispoziția contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii se regăsește pe portalul www.anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.

De asemenea, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cărora există personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistență pentru depunerea Declarației unice.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending