Rețele sociale

ECONOMIE

Procedurile de soluționare a plângerilor privind serviciile digitale, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Tratarea și soluționarea inițială a plângerilor provenite de la utilizatori le revin furnizorilor de servicii intermediare, însă coordonatorii de servicii digitale trebuie să ia măsuri atunci când le sunt semnalate încălcări sistematice ale Regulamentului DSA al Uniunii Europene, precizează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat citat de Agerpres. Regulamentul DSA este un act legislativ obligatoriu pentru statele-membre ale UE și se va aplica în toate acestea începând cu data de 17 februarie 2024.

Potrivit arbitrului pieței de telecomunicații, proiectul de decizie cu privire la stabilirea procedurii de soluționare a plângerilor privind serviciile digitale este lansat în consultare publică până la data de 15 martie 2024.

Proiectul de decizie al ANCOM prevede că, în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale în România, primește, analizează, transmite răspunsuri și, după caz, redirecționează către coordonatorii serviciilor digitale din alte state plângerile admisibile primite, întemeiate pe dispozițiile art. 53 din Regulamentul DSA. Astfel, destinatarii serviciului, precum și orice organism, organizație sau asociație mandatată să exercite în numele lor drepturile conferite de regulament au dreptul de a depune o plângere împotriva furnizorilor de servicii intermediare, invocând o încălcare a Regulamentului, la coordonatorul serviciilor digitale din statul membru în care este situat sau stabilit destinatarul serviciului.

„Pe baza analizei plângerilor primite, referitoare la potențialele încălcări sistemice ale Regulamentului, ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, poate dispune declanșarea unei investigații dacă furnizorul de servicii intermediare reclamat își are locul principal de stabilire sau reședința în România sau dacă reprezentantul legal al acestuia este stabilit în România. Termenul propus pentru soluționarea acestor plângeri este de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 90 de zile în cazul unor situații complexe. În cazul în care furnizorul de servicii intermediare reclamat își are locul principal de stabilire/reședința în alt stat din Uniunea Europeană sau dacă reprezentantul legal al acestuia nu este stabilit în România, ANCOM va transmite plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire, conform competențelor acestuia stabilite prin Regulament, cu informarea petiționarului despre redirecționarea plângerii. Totodată, ANCOM va intermedia comunicarea dintre coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire a furnizorului de servicii intermediare, atât în ceea ce privește stadiul plângerii și solicitarea unor informații suplimentare, cât și transmiterea rezoluției finale către petiționar”, menționează Autoritatea.

Totodată, în cazul plângerilor ce nu sunt întemeiate pe dispozițiile articolului 53 din Regulamentul DSA, dar care se referă la conținutul ilegal existent în mediul online, înregistrarea se realizează separat în scopuri statistice, soluționarea acestora fiind de competența autorităților relevante ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate.

„În aceste situații, petenții vor fi informați, în termen de 30 de zile, cu privire la motivele pentru care nu sunt considerate a fi plângeri întemeiate pe art. 53 și, în măsura în care este posibil, vor primi recomandări cu privire la modalitatea de soluționare, inclusiv îndrumarea de a se adresa furnizorului de servicii intermediare, informații privind obligațiile acestuia, conform Regulamentului DSA, precum și privind autoritatea relevantă competentă, dacă este identificată. ANCOM nu se pronunță cu privire la calificarea unui conținut din mediul online ca fiind ilegal (cu excepția situațiilor în care este ea însăși autoritate relevantă pe un anumit domeniu), soluționarea plângerilor cu acest obiect fiind de competența autorităților sau instituțiilor publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate în conformitate cu normele ce reglementează activitatea acestora. Cu caracter de exemplu, ANCOM are rolul de autoritate de supraveghere și control, în domeniile reglementate prin HG nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și HG nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică”, notează sursa citată.

De asemenea, persoanele juridice pot solicita ANCOM certificarea în calitate de organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor inițiate împotriva furnizorilor de platforme online. Entitățile interesate pot depune o cerere prin completarea unui formular-tip împreună cu toate documentele și dovezile prin care demonstrează că îndeplinesc condițiile în Regulamentul DSA.

„Organismele certificate au obligația de a informa ANCOM, în termen de 5 zile lucrătoare, în cazul în care intervin modificări ale informațiilor în baza cărora au obținut certificarea. Totodată, organismele certificate de soluționare extrajudiciară a litigiilor au obligația de a transmite ANCOM, o dată pe an, un raport cu privire la funcționarea lor, specificând, cel puțin, numărul de litigii pe care le-au primit, informațiile cu privire la rezultatele litigiilor respective, durata medie de soluționare a acestora, precum și eventualele deficiențe sau dificultăți întâmpinate. Încetarea calității de organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor operează fie ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost acordată certificarea, atunci când organismul în cauză nu a formulat o cerere pentru reînnoire, fie, înainte de termen, ca urmare a solicitării formulate în acest sens de către organismul în cauză ori ca urmare a revocării certificării în situația în care ANCOM constată, în urma unei investigații, că organismul de soluționare extrajudiciară a litigiilor nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 21 alin. (3) din Regulamentul DSA”, se menționează în comunicat.

Pentru implementarea prevederilor Regulamentului DSA, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și ANCOM au inițiat împreună un proiect de lege care stabilește măsurile legislative naționale necesare pentru aplicarea dispozițiilor normei europene, act normativ asumat de Guvern și care se află în prezent pe circuitul legislativ pentru adoptare în cadrul Parlamentului.

Proiectul desemnează ANCOM în calitate de coordonator al serviciilor digitale și stabilește, printre altele, în sarcina autorităților relevante (instituții, autorități publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate sau autorități judiciare) posibilitatea de a emite ordine prin care furnizorul de servicii intermediare are obligația de a acționa împotriva conținutului ilegal din mediul online sau de a furniza anumite informații.

Regulamentul DSA prevede și obligații în sarcina furnizorilor de servicii intermediare, atât în ceea ce privește informarea, cât și pentru înlăturarea conținutului ilicit. Pe scurt, tot ce este ilegal în mediul offline este ilegal și în mediul online și va fi sancționat de către entitățile responsabile, iar toată această activitate va fi coordonată de ANCOM.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending