Rețele sociale

ECONOMIE

Procedurile de soluționare a plângerilor privind serviciile digitale, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Tratarea și soluționarea inițială a plângerilor provenite de la utilizatori le revin furnizorilor de servicii intermediare, însă coordonatorii de servicii digitale trebuie să ia măsuri atunci când le sunt semnalate încălcări sistematice ale Regulamentului DSA al Uniunii Europene, precizează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat citat de Agerpres. Regulamentul DSA este un act legislativ obligatoriu pentru statele-membre ale UE și se va aplica în toate acestea începând cu data de 17 februarie 2024.

Potrivit arbitrului pieței de telecomunicații, proiectul de decizie cu privire la stabilirea procedurii de soluționare a plângerilor privind serviciile digitale este lansat în consultare publică până la data de 15 martie 2024.

Proiectul de decizie al ANCOM prevede că, în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale în România, primește, analizează, transmite răspunsuri și, după caz, redirecționează către coordonatorii serviciilor digitale din alte state plângerile admisibile primite, întemeiate pe dispozițiile art. 53 din Regulamentul DSA. Astfel, destinatarii serviciului, precum și orice organism, organizație sau asociație mandatată să exercite în numele lor drepturile conferite de regulament au dreptul de a depune o plângere împotriva furnizorilor de servicii intermediare, invocând o încălcare a Regulamentului, la coordonatorul serviciilor digitale din statul membru în care este situat sau stabilit destinatarul serviciului.

„Pe baza analizei plângerilor primite, referitoare la potențialele încălcări sistemice ale Regulamentului, ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, poate dispune declanșarea unei investigații dacă furnizorul de servicii intermediare reclamat își are locul principal de stabilire sau reședința în România sau dacă reprezentantul legal al acestuia este stabilit în România. Termenul propus pentru soluționarea acestor plângeri este de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 90 de zile în cazul unor situații complexe. În cazul în care furnizorul de servicii intermediare reclamat își are locul principal de stabilire/reședința în alt stat din Uniunea Europeană sau dacă reprezentantul legal al acestuia nu este stabilit în România, ANCOM va transmite plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire, conform competențelor acestuia stabilite prin Regulament, cu informarea petiționarului despre redirecționarea plângerii. Totodată, ANCOM va intermedia comunicarea dintre coordonatorul serviciilor digitale din țara de stabilire a furnizorului de servicii intermediare, atât în ceea ce privește stadiul plângerii și solicitarea unor informații suplimentare, cât și transmiterea rezoluției finale către petiționar”, menționează Autoritatea.

Totodată, în cazul plângerilor ce nu sunt întemeiate pe dispozițiile articolului 53 din Regulamentul DSA, dar care se referă la conținutul ilegal existent în mediul online, înregistrarea se realizează separat în scopuri statistice, soluționarea acestora fiind de competența autorităților relevante ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate.

„În aceste situații, petenții vor fi informați, în termen de 30 de zile, cu privire la motivele pentru care nu sunt considerate a fi plângeri întemeiate pe art. 53 și, în măsura în care este posibil, vor primi recomandări cu privire la modalitatea de soluționare, inclusiv îndrumarea de a se adresa furnizorului de servicii intermediare, informații privind obligațiile acestuia, conform Regulamentului DSA, precum și privind autoritatea relevantă competentă, dacă este identificată. ANCOM nu se pronunță cu privire la calificarea unui conținut din mediul online ca fiind ilegal (cu excepția situațiilor în care este ea însăși autoritate relevantă pe un anumit domeniu), soluționarea plângerilor cu acest obiect fiind de competența autorităților sau instituțiilor publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate în conformitate cu normele ce reglementează activitatea acestora. Cu caracter de exemplu, ANCOM are rolul de autoritate de supraveghere și control, în domeniile reglementate prin HG nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și HG nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică”, notează sursa citată.

De asemenea, persoanele juridice pot solicita ANCOM certificarea în calitate de organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor inițiate împotriva furnizorilor de platforme online. Entitățile interesate pot depune o cerere prin completarea unui formular-tip împreună cu toate documentele și dovezile prin care demonstrează că îndeplinesc condițiile în Regulamentul DSA.

„Organismele certificate au obligația de a informa ANCOM, în termen de 5 zile lucrătoare, în cazul în care intervin modificări ale informațiilor în baza cărora au obținut certificarea. Totodată, organismele certificate de soluționare extrajudiciară a litigiilor au obligația de a transmite ANCOM, o dată pe an, un raport cu privire la funcționarea lor, specificând, cel puțin, numărul de litigii pe care le-au primit, informațiile cu privire la rezultatele litigiilor respective, durata medie de soluționare a acestora, precum și eventualele deficiențe sau dificultăți întâmpinate. Încetarea calității de organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor operează fie ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost acordată certificarea, atunci când organismul în cauză nu a formulat o cerere pentru reînnoire, fie, înainte de termen, ca urmare a solicitării formulate în acest sens de către organismul în cauză ori ca urmare a revocării certificării în situația în care ANCOM constată, în urma unei investigații, că organismul de soluționare extrajudiciară a litigiilor nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 21 alin. (3) din Regulamentul DSA”, se menționează în comunicat.

Pentru implementarea prevederilor Regulamentului DSA, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și ANCOM au inițiat împreună un proiect de lege care stabilește măsurile legislative naționale necesare pentru aplicarea dispozițiilor normei europene, act normativ asumat de Guvern și care se află în prezent pe circuitul legislativ pentru adoptare în cadrul Parlamentului.

Proiectul desemnează ANCOM în calitate de coordonator al serviciilor digitale și stabilește, printre altele, în sarcina autorităților relevante (instituții, autorități publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate sau autorități judiciare) posibilitatea de a emite ordine prin care furnizorul de servicii intermediare are obligația de a acționa împotriva conținutului ilegal din mediul online sau de a furniza anumite informații.

Regulamentul DSA prevede și obligații în sarcina furnizorilor de servicii intermediare, atât în ceea ce privește informarea, cât și pentru înlăturarea conținutului ilicit. Pe scurt, tot ce este ilegal în mediul offline este ilegal și în mediul online și va fi sancționat de către entitățile responsabile, iar toată această activitate va fi coordonată de ANCOM.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending