Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, completarea anexei la OPANAF nr.2080/2023 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, în temeiul dispozițiilor art.291 alin.3^8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, instituția a organizat „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA”, registru pe care notarii publici au obligația să-l completeze la data autentificării actelor juridice între vii, care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele pentru care se aplică cota redusă de TVA, respectiv a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice.

Procedura privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA este aprobată prin OPANAF nr.2080/2023. Registrul este organizat în format electronic și este gestionat cu ajutorul aplicației informatice puse la dispoziție de Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor. Potrivit procedurii, notarii publici sunt responsabili pentru înscrierea corectă și completă a informațiilor în registru, iar îndreptarea eventualelor erori materiale produse cu ocazia efectuării înscrierilor în registru se face de către notarul public care a efectuat înscrierea în registru a informațiilor pentru care este necesară îndreptarea erorii materiale.

Accesul notarilor publici la registru, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, se face pe baza unui certificat digital calificat, deținut potrivit dispozițiilor legale. Notarii publici sunt înrolați în aplicația informatică de gestiune a registrului de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Înrolarea în aplicația informatică se face atât pentru notarii publici care autentifică actele juridice, cât și pentru notarii publici care efectuează înregistrarea în registru.

„Având în vedere că, după data suspendării sau a încetării calității de notar public, respectivul notarul public nu mai poate accesa Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, a apărut în practica notarială necesitatea de desemnare a unor alți notari care să poată îndrepta erorile materiale produse cu ocazia efectuării înscrierilor inițiale în registru. În aceste condiții, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România ne-a transmis  propunerea de completare a procedurii de organizare a «Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA», cu prevederi speciale pentru rezolvarea acestor situații”, menționează reprezentanții ANAF, în Referatul de aprobare.

Astfel, se propune ca, în situația în care notarul public care a efectuat înscrierile în Registru este suspendat sau nu mai are calitatea de notar, îndreptarea eventualelor erori materiale să fie efectuată de:

„Ca urmare a acestei solicitări, este necesară completarea Procedurii privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, aprobată prin OPANAF nr.2080/2023”, precizează ANAF.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a continuat să scadă în aprilie până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă, însă România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 4,9%, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Luna trecută, țările membre ale UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%). La polul opus, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%).

Comparativ cu situația din martie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în șapte state membre.

În zona euro, rata anuală a inflației s-a situat la 2,2% în aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale – pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,57 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,35 pp.

În România, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creștere a prețurilor de 6,83%. „Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 față de luna precedentă iar rata anuală a inflației, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost 4,9%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie

Comisia Europeană (CE) a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de primăvară publicate luni de Executivul comunitar, citate de Agerpres.

În 2026, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze la 2,2%.

Deficitul general guvernamental ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026 (această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri).

Regulile fiscale ale UE prevăd limita de 60% din PIB pentru datoria publică și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.

În privința inflației, Comisia Europeană se așteaptă la un nivel de 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce la 59,4% în 2025 și 63,3% în 2026. Rata șomajului ar urma să scadă la 5,3% anul acesta și 5,2% anul viitor.

„După o creștere mediocră în 2024, economia României este în grafic pentru a prinde viteză la începutul lui 2025, datorită, în special, sectorului construcțiilor, agriculturii și serviciilor, și perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile generate de taxele vamale americane și, de asemenea, de intensificarea volatilității interne politice și fiscale ar urma să afecteze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Aceste evoluții ar urma să aibă ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului, de 1,4% în 2025, urmată de o accelerare la 2,2% în 2026. Inflația ar urma să se atenueze, dar va rămâne ridicată, în timp ce rata șomajului va scădea marginal. Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii și salarii în sectorul public, și ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024”, apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, încrederea în economie a rămas în teritoriu pozitiv la începutul lui 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. S-au îmbunătățit perspectivele din sectorul construcțiilor, agriculturii și serviciilor, sprijinite și de aderarea la Schengen și modernizarea infrastructurii. O redresare solidă pe segmentul construcțiilor rezidențiale, alături de investiții robuste din fonduri europene în infrastructura publică au stimulat redresarea formării brute de capital fix, chiar dacă investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinile fiscale pronunțate și de volatilitatea geopolitică.

În același timp, subliniază Comisia Europeană, indicatorii arată spre o reducere a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, în condițiile în care politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată vor afecta probabil creșterea veniturilor disponibile.

Deși România are doar un nivel limitat al comerțului cu SUA, majorarea taxelor vamale americane ar urma să limiteze redresarea exporturilor țării, în special de produse prelucrate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE ai României. Contribuția negativă la PIB a exporturilor nete ar urma să scadă în 2025, reducerea cererii interne ducând la scăderea importurilor, iar perspectivele privind exporturile de servicii și produse agricole se îmbunătățesc. Pe ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial, avertizează Executivul comunitar.

„În 2026, inflația mai redusă și atenuarea politicii monetare vor duce la condiții de finanțare mai favorabile, care ar urma să sprijine creșterea consumului privat. Presupunând că se vor atenua incertitudinile politice și fiscale, încrederea investitorilor se va întări, accelerând redresarea formării brute de capital fix. În condițiile unor perspective mai bune ale partenerilor comerciali din UE ai României, exporturile ar urma să crească, dar contribuția exporturilor nete la PIB ar urma să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să se consolideze moderat, la 2,2% în 2026. După adâncirea semnificativă din 2024, deficitul de cont curent ar urma să se atenueze progresiv, dar să rămână la un nivel ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor prezintă în mod clar tendințe negative, în special dacă persistă incertitudinile politice și fiscale domestic iar cererea externă este afectată mai mult decât se previziona”, apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ratei angajării ar urma să continue atât în 2025, cât și în 2026, sprijinită în special de majorarea angajărilor în sectorul privat. Rata șomajului ar urma să scadă aproape de 5% până la finalul lui 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterii salariilor ar urma să se modereze semnificativ până la finalul lui 2026. O înghețarea a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea mecanismului de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va ține probabil sub control ritmul creșterii salariilor în sectorul privat.

„După scăderea inflației la 5,8% în 2024, probabil va continua dezinflația, dar lent, în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețul electricității pentru gospodării ar urma să majoreze prețurile interne la energie. În schimb, evoluția prețurilor la energie pe plan internațional și a prețurilor în sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflației, care ar urma să se situeze la 5% în 2025 și sub 4% în 2026”, estimează Comisia Europeană.

În plus, „deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor”.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.