Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale acestui an, reprezentând 1,67% din PIB, în creștere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, raportat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres.

„Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB, față de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, precizează sursa citată.

Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, în creștere cu 17,2% (an/an), iar dinamica acestora a fost susținută cu precădere de evoluția încasărilor din contribuții de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii și accize.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu un punct procentual față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB.

Pe partea de venituri, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,74 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,1% de la an la an. Veniturile din impozitul pe salarii au consemnat un avans de 23,6%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), explică Ministerul Finanțelor.

Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2% ) și aferente declarației unice (30,6%).

Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 44,9%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 30,23 miliarde de lei, în creștere cu 25,4% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările nete din TVA s-au cifrat la 20,34 miliarde de lei, în creștere cu 16,5% în ritm anual. De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6,5% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (4,43 miliarde de lei în ianuarie-februarie 2024, comparativ cu 4,16 miliarde de lei în primele două luni din 2023).

Veniturile din accize au însumat 6,26 miliarde de lei, consemnând o creștere de 17,6% (an/an), susținută de evoluția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o ușoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanți.

În context, Ministerul Finanțelor a arătat că evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 6,62 miliarde de lei, înregistrând o contracție de 6% (an/an), în ameliorare față de luna anterioară, explicată în principal de evoluția încasărilor din redevențe petroliere.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,22 miliarde de lei, în creștere cu 46,4% (an/an).

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, cele de personal au însumat 24,19 miliarde de lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,39 miliarde de lei, în creștere cu 25,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 miliarde de lei, cu 610 milioane lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 38,74 miliarde lei, în creștere cu 11,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit ministerului de resort, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, pe cele două luni ale anului 2024 acestea fiind în sumă de 1,42 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,61 miliarde de lei, această sumă reprezentând, în principal, subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,8 milioane lei), care reprezintă 33,66% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 1,97 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 miliarde de lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 17,1 miliarde de lei, fiind de peste două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 miliarde de lei.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.