Rețele sociale

ECONOMIE

A fost stabilită procedura de acordare a ajutoarelor și a grantului pentru componenta Rural Plus

Radio CECCAR FM

Prin Ordinul comun nr. 622/128/2024 al ministrului Finanțelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, publicat în Monitorul Oficial nr. 298 din 4 aprilie 2024, a fost aprobată procedura de acordare a ajutoarelor de stat și a grantului, precum și a convenției de garantare și plată a granturilor și a convenției de implementare asociate componentei RURAL PLUS din cadrul schemei de ajutor de stat IMM PLUS.

Procedura reglementează modalitatea și condițiile de acordare, monitorizare și soluționare a cererilor de plată a garanțiilor de stat și de acordare a granturilor prevăzute de OUG nr. 18/2024 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, de către Fondul de Garantare a Creditului Rural I.F.N. – S.A. (FGCR), în calitate de mandatar al statului, prin Ministerul Finanțelor (MF), pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin MF, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat.

Pentru creditele/liniile de credit menționate, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5 milioane lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10 milioane lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5 milioane lei.

Activitățile eligibile la finanțare în cadrul Componentei RURAL PLUS pentru codurile CAEN pentru finanțare menționate în contractul de garantare și în acordul de finanțare sunt: a) achiziție de echipamente/mașini/utilaje/mijloace de transport/alte mijloace fixe, inclusiv TVA; b) achiziție de active necorporale: software/licențe/ programe/brevete, inclusiv TVA; c) achiziție de spațiu de producție/servicii/ comercial/depozitare/terenuri agricole și terenuri pentru construcție, inclusiv TVA; d) achiziție de părți sociale și acțiuni; e) construcție de spații de producție/servicii/spații comerciale/depozitare, inclusiv TVA; f) cheltuieli de reparații capitale, modernizări spații de lucru/sedii/puncte de lucru, inclusiv TVA; g) alte cheltuieli aferente planului de investiție, inclusiv panouri fotovoltaice pentru uzul beneficiarului, inclusiv TVA; h) active biologice productive, inclusiv TVA; i) cheltuieli de aprovizionare/producție/desfacere; j) cheltuieli de executare lucrări și/sau de prestare de servicii; k) cheltuieli de constituire/prelucrare/valorificare stocuri; l) cheltuieli de întreținere, reparații curente spații de lucru/sedii/puncte de lucru pentru toate activitățile desfășurate de către beneficiar la acestea; m) alte tipuri de cheltuieli necesare desfășurării activității curente; n) cheltuieli cu salarii și asimilate pentru toate activitățile desfășurate de către beneficiar; cheltuieli cu chirii/utilități; o) impozite/taxe/contribuții/alte sume datorate bugetului general consolidat a căror obligație de plată este în sarcina beneficiarului pentru toate activitățile desfășurate de către acesta; p) alte costuri de operare; q) active biologice de natura stocurilor și produse agricole, precum și cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor; r) cheltuielile de refinanțarea altor credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și pentru investiții în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii, sectorului alimentar și comerțului cu produse agricole, piscicole și alimentare, mai puțin comerțul cu tutun și băuturi alcoolice, cu excepția refinanțărilor creditelor acordate pentru implementarea de proiecte finanțate cu fonduri europene și a creditelor de investiții și/sau a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru garantate în cadrul programelor guvernamentale de garantare aprobate prin OUG nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 209/2018, OUG nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, aprobată cu modificări prin Legea nr. 152/2023, și prin OUG nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, cu modificările și completările ulterioare. Refinanțarea creditelor de investiții și/sau a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru este posibilă numai pentru soldul acestora, fără a exista posibilitatea de majorare a soldului refinanțat.

Beneficiarul poate efectua cheltuieli din credit și pe alte coduri CAEN eligibile, cu condiția ca acestea să fie autorizate conform Legii nr. 265/2022 privind registrul comertului si pentru modificarea si completarea altor acte normative cu incidenta asupra inregistrarii in registrul comertului. În acest caz, instituția de credit va transmite o copie a certificatului constatator pus la dispoziție de beneficiar, în care, la secțiunea “sedii/activități autorizate”, să se regăsească aceste coduri CAEN eligibile componentei RURAL PLUS.

Costul total al creditelor acordate în cadrul Componentei RURAL PLUS, se compune din rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,9% pe an în cazul liniilor / creditelor de capital de lucru și ROBOR la 3 luni plus o marja de 1,5% pe an în cazul creditelor de investiții, comisionul de risc și comisionul de administrare. Comisionul de risc reprezintă suma datorată MF de beneficiarul Componentei RURAL PLUS. Comisionul de risc se calculează de către FGCR, pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției, și, după caz, până la data plății/refuzul platii garanției, cu un procent diferențiat în funcție de durata garanției si de tipul beneficiarului de credit, fiind aplicat la valoarea/soldul estimat al garanției la sfârșitul anului/anilor de derulare a garanției. Obligația de plată a comisionului de risc este acoperită din ajutorul sub formă de grant primit de beneficiar pe toată durata de valabilitate a garanției.

Comisionul de risc se regularizează la scadența finală a creditului, în cazul rambursării anticipate, sau, după caz, la data plății/refuzul platii garanției, în funcție de soldul efectiv al garanției, pentru întreaga perioadă de derulare a garanției, sau, după caz, până la data plății/refuzul plății garanției, prin plata diferenței de către beneficiar către MF, respectiv evidențierea diminuării acestuia de către FGCR, dacă este cazul.

Pentru garanțiile acordate de FGCR, în numele și pe contul statului român, aferente creditelor garantate acordate în anul 2024 în cadrul Componentei RURAL PLUS, se aprobă comisionul de risc astfel: a) la nivelul de 0,25% pentru primul an de garantare, de 0,5% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 1% pentru anii 4-6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat în cazul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii; b) la nivelul de 0,5% pentru primul an de garantare, de 1% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 2% pentru anii 4-6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat în cazul întreprinderilor mici cu capitalizare medie de piață și întreprinderilor mari.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending