Rezultatele provizorii ale alegerilor europene din 2024

Alegerea membrilor în Parlamentul European pentru anul 2024-2029 a avut loc de miercuri, 6 iunie, până duminică, 9 iunie, în toate statele membre ale UE. Pe baza ultimelor rezultate naționale provizorii sau finale disponibile, publicate de Parlamentul European luni, 10 iunie, la ora 10.38, componența provizorie a noului Parlament European este următoarea: Partidul Popular European (PPE): 184; Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D): 139; Renew Europe: 79; Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): 73; Identitate și Democrație (ID): 58; Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: 52; Grupul Stângii: 36; membri neafiliați: 45; membri nou-aleși care nu sunt aliați cu niciunul dintre grupurile politice înființate în Parlamentului care își încheie mandatul: 54. PPE a ieșit mai puternic decât înainte și va reprezenta acum 25,56% dintre locuri, în timp ce grupul S&D și-a consolidat poziția drept a doua familie politică europeană ca mărime. După cum s-a preconizat în sondaje, Renew Europe a pierdut un număr semnificativ de locuri (-23), dar ar putea să-și păstreze locul al treilea, în timp ce ECR este pe cale să devină a patra forță politică și ID a cincea. Pe locul șase, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană a pierdut, de asemenea, un număr semnificativ de locuri (-19), în timp ce Grupul Stângii a pierdut doar un singur loc. Cifrele preliminare sugerează o prezență la vot estimată la nivel UE de 51%. Proiecția componenței Parlamentului se bazează pe structura Parlamentului care își încheie mandatul și a grupurilor sale politice, fără a aduce atingere componenței finale a următorului Parlament în cadrul sesiunii sale constitutive, care va avea loc între 16 și 19 iulie și în care deputații își vor alege președintele și vicepreședinții. Eurodeputații nou-aleși vor trebui acum să fie supuși unei verificări a eligibilității lor, și anume, că nu dețin o altă funcție incompatibilă cu calitatea de membru al Parlamentului European. Va începe și constituirea grupurilor politice. Rezultatele vor continua să fie actualizate și publicate aici, unde veți găsi, de asemenea, detalierea în funcție de țară.

Comisia Europeană pregătește o evaluare a Directivei ATAD

Luni, 3 iunie, Comisia Europeană a informat părțile interesate că pregătește o evaluare a Directivei privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD) din 2016, care stabilește norme standard minime pentru abordarea celor mai comune forme de planificare fiscală agresivă și practici de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne. Evaluarea este prevăzută chiar de directivă, iar rezultatele sunt așteptate pentru al treilea trimestru al anului 2025. În contextul activității Comisiei privind raționalizarea dispozițiilor de raportare ale UE, ETAF a susținut că, odată cu introducerea pilonului doi, ar trebui să se renunțe la majoritatea informațiilor solicitate de ATAD 2016 pentru companiile multinaționale care ating pragurile pilonului doi pentru a evita duplicarea. În special, relația dintre pilonul doi și norma CFC ATAD ar trebui clarificată în opinia noastră, deoarece ambele urmăresc același obiectiv, și anume prevenirea transferului profitului în țările cu un nivel redus de impozitare, și se suprapun în aria lor de aplicare. De asemenea, ar trebui să se analizeze mai atent dovezile care trebuie furnizate în conformitate cu normele privind neconcordanțele antihibride stabilite în ATAD1 și ATAD2.

Comisia Europeană anunță o nouă platformă pentru buna guvernanță fiscală

Comisia Europeană a anunțat vineri, 7 iunie, că a hotărât să continue activitatea Platformei sale pentru buna guvernanță fiscală sub forma unui nou grup de experți. De la înființarea sa în 2013, Platforma pentru buna guvernanță fiscală reunește părțile interesate din sectorul neguvernamental și guvernamental și creează un cadru general pentru consultare și schimb de opinii. Acesta permite un dialog în domeniul bunei guvernanțe fiscale și în alte domenii conexe, de exemplu în domeniul impozitării transfrontaliere, al planificării fiscale agresive, al dublei impuneri și al dublei neimpozitări. Actualul mandat se încheie la 17 iunie 2024. Comisia susține că noua Platformă va continua să lucreze cu sarcini revizuite pentru a reflecta asupra evoluțiilor în materie de transparență fiscală și asupra agendei privind impozitarea echitabilă. Grupul va fi format din reprezentanți ai autorităților fiscale ale statelor membre, ai asociațiilor de întreprinderi, ai organizațiilor societății civile și ai mediului academic. Solicitarea de candidaturi pentru organizațiile neguvernamentale interesate va fi publicată în curând aici.

Comisia Europeană încearcă să relanseze negocierile UNSHELL cu o nouă abordare

Comisia Europeană se pare că va discuta cu statele membre o nouă abordare a propunerii sale de directivă privind utilizarea abuzivă a entităților fictive (UNSHELL) în cadrul unei reuniuni a Grupului de lucru la nivel înalt privind chestiunile fiscale, care va avea loc marți, 11 iunie. Se pare că noua abordare nu mai include un test de substanță economică și ar limita obligațiile de raportare la entitățile care prezintă un risc ridicat de a fi utilizate în scheme fiscale abuzive. Propunerea ar include în continuare indicatori de risc în funcție de care entitățile ar trebui să se autoevalueze. Dacă sunt îndepliniți patru dintre acești indicatori sau dacă este îndeplinit indicatorul legat de persoana care deține funcția de conducere, care include faptul de a nu fi rezident fiscal în statul membru al entității, precum și alte două criterii, entitatea va fi considerată ca având risc ridicat. O entitate cu risc ridicat ar trebui să raporteze autorităților indicatorii pe care i-a întâlnit și informații despre acționarii și beneficiarii reali. De asemenea, noua abordare nu mai include consecințe fiscale comune. În schimb, aceasta ar crea obligația statelor membre de a utiliza informațiile schimbate și de a lua măsuri administrative, cum ar fi auditurile fiscale, pentru a identifica posibilele scheme de abuz și pentru a aplica normele naționale antiabuz în consecință.

Experții fiscali discută calea de urmat pentru resursele proprii ale UE

Miercuri, 5 iunie, în cadrul unui eveniment Bruegel, un grup de experți fiscali la nivel înalt, format din Gerassimos Thomas, directorul general al DG TAXUD al Comisiei Europene, Fabrizia Lapecorella, secretar general adjunct al OCDE, Pascal Saint-Amans, cercetător nerezident la Bruegel, și Edwin Visser, partener la PwC, a discutat despre modul în care UE poate îmbunătăți eficiența fiscală și poate stabili noi resurse pe fondul presiunilor pentru competitivitate, echitate fiscală și tranziție verde. Vorbitorii și-au exprimat opinia cu privire la pachetul ajustat de noi resurse proprii ale UE, prezentat de Comisie în 2021 și 2023. În 2021, Comisia a propus trei surse de venituri: – una bazată pe veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una bazată pe resursele generate de mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) și una bazată pe acordul OCDE/G20 privind pilonul 1. În 2023, Comisia a propus unele ajustări ale propunerilor privind resursele proprii bazate pe ETS și CBAM, precum și o nouă resursă proprie statistică și temporară bazată pe profiturile întreprinderilor, până când se va ajunge la un acord cu privire la propunerea BEFIT. În această privință, Saint-Amans regretă faptul că Comisia nu a considerat pilonul doi ca fiind un posibil candidat. Thomas a răspuns că Pilonul doi a fost considerat o ajustare unică, în timp ce Comisia căuta resurse proprii mai stabile. Comisia, a adăugat el, are „alte idei” pentru noi resurse proprii care ar putea fi lansate în contextul următoarei runde a procesului cadrului general financiar multianual al UE (CFM). Vorbitorii au analizat lista posibilelor surse candidate pentru resurse proprii ale UE, de la impozitarea averii, aviație și impozitarea transportului maritim până la taxele de ieșire. Mai mulți vorbitori au remarcat, de asemenea, că implementarea Pilonului doi reprezintă o oportunitate de a simplifica sistemul fiscal, de a evalua posibilele duplicări sau suprapuneri cu normele fiscale existente în UE și de a prezenta mai multe reglementări fiscale favorabile contribuabililor. Evenimentul poate fi vizionat aici.

Noul raport al Observatorului fiscal al UE privind transparența fiscală a întreprinderilor

Joi, 6 iunie, Observatorul fiscal al UE a publicat un nou raport, elaborat de Giulia Aliprandi și Kane Borders, privind promovarea transparenței fiscale a întreprinderilor prin raportare pentru fiecare țară în parte (CbCR). Cei doi cercetători au colectat rapoartele CbCR disponibile public și le-au compilat într-o singură bază de date, ceea ce arată că marile multinaționale, în special din Europa de Vest, sunt deschizătoare de drumuri ca editori primari ai unor astfel de rapoarte. Cu toate acestea, marile companii multinaționale care publică CbCR reprezintă mai puțin de 2% dintre companiile mari, rămânând astfel goluri mari, deoarece multinaționalele americane și firmele din economii majore precum China și Rusia au doar câteva prezentări de informații CbCR disponibile, au descoperit cercetătorii. Raportul subliniază că un pas important în promovarea transparenței fiscale a întreprinderilor este intrarea în vigoare la începutul anului 2024 a Directivei CbCR UE cu caracter de normă, care va face obligatorie publicarea CbCR-ului nu numai pentru multinaționalele europene, ci și pentru cele străine. Raportul estimează în special că aproape o treime dintre întreprinderile multinaționale mari din SUA vor fi obligate să publice mai multe informații financiare dezagregate decât au fost puse vreodată la dispoziția publicului până acum. Cu toate acestea, directiva are limitări serioase, potrivit celor doi cercetători, care sugerează o serie de îmbunătățiri. Aceștia pledează, în special, în favoarea unei prezentări complete de informații, pentru fiecare țară în parte, a unei extinderi a informațiilor care trebuie prezentate pentru a include cel puțin variabilele dispuse de standardul OCDE, a extinderii ariei de aplicare personale pentru a include toate întreprinderile multinaționale cu sediul în afara UE care au o reprezentanță în UE, indiferent de mărimea acestora, a creării unei baze de date centrale în toate statele membre și a eliminării „clauzei privind măsurile de protecție”, care în prezent acordă firmelor o anumită libertate de apreciere pentru a stabili dacă anumite informații sunt considerate dăunătoare, permițând astfel omiterea temporară a unor astfel de informații din rapoartele CbC.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.