Rețele sociale

ECONOMIE

Guvernul a aprobat actul normativ prin care se reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice

Radio CECCAR FM

Ministrul Economiei, Radu Oprea, a anunțat că Guvernul a aprobat ordonanța de modificare a legii minelor prin care se reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, precizând că aceste prevederi nu se referă la Roșia Montană, relatează Agerpres. “Am aprobat proiectul care se referă la legea minelor, la materialele neenergetice și fac această precizare pentru că se referă doar la cele neenergetice, pentru că avem un Regulament european 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului – este din data de 11 aprilie 2024 și instituie un cadru pentru asigurare aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și modifică o sumedenie de regulamente europene. Am transpus în legea din România această posibilitate de a exploata materialele critice, cu un accent deosebit pe iazuri și pe halde”, a afirmat ministrul, după ședința Executivului. El a menționat că europarlamentarii români, membri în comisia de specialitate din Parlamentul European, au introdus acest amendament astfel încât să existe posibilitatea exploatării din iazuri și halde a materialelor care pot fi importante pentru economia României și pentru economia Uniunii Europene.

Radu Oprea a subliniat că acest lucru se va putea face “dacă există tehnologii prietenoase cu mediul și nu produc o poluare”, pentru a se rezolva o problemă de mediu care există în prezent în România privind iazurile de decantare și haldele.

“În același timp, am venit cu precizări referitoare la partea de posibilitate de valorificare a golurilor miniere din saline de către Compania Națională Salrom, astfel încât, din punct de vedere turistic, medical, să poată fi făcute investiții”, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, există oportunitatea de a redeschide mineritul pentru materialele critice cu “o condiție esențială”, ca reprezentanții comunităților locale să fie implicați și să-și dorească acest lucru.

El a precizat că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite și există tehnologii bune, prietenoase cu mediu, “mineritul din România în acest domeniu poate să reînceapă”, menționând că există în acest sens exemple de bună practică în țările nordice.

Întrebat unde s-a putea redeschide aceste activități miniere de exploatare a materialelor critice neenergetice, ministrul a răspuns: “Avem toate iazurile care astăzi sunt pe teritoriul României”. “Știm foarte bine că acolo unde există, spre exemplu, aur, există și alte metale rare. Nu știm astăzi în ce concentrație, în ce cantitate, dar prin noua lege putem să facem analize, să verificăm, să vedem ce concentrații sunt acolo, dacă prezintă interes și există tehnologii noi care să nu fie poluante și încep să fie astfel de tehnologii în piața globală, cu acordul comunităților locale, rezolvând o problemă de mediu, pentru că astăzi iazurile sunt o astfel de problemă, în marea lor majoritate, eu cred că poate să fie una dintre soluțiile bune. Am venit cu acest cadru legislativ ca să dăm această posibilitate. Dacă toate condițiile despre care vorbeam mai devreme sunt îndeplinite, atunci cu certitudine vom avea o astfel de exploatare minieră în România”, a explicat Radu Oprea.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, modificările introduse prin Ordonanța de Urgență aprobată vizează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, continuarea activităților miniere pentru societățile în insolvență și valorificarea golurilor miniere din saline, pentru turism sau scopuri medicale.

“Concret, se instituie posibilitatea continuării activității miniere pentru societățile aflate în procedură de insolvență, prin păstrarea licenței în cadrul unui program de reorganizare, dar și posibilitatea dezvoltării și valorificării golurilor miniere din saline care pot fi utilizate din punct de vedere turistic sau medical”, precizează sursa citată.

Conform Executivului, “obiectivul modificării Legii minelor nr.85/2023 este de a reduce cheltuielile statului pentru ecologizare, generarea de beneficii economice și sociale, inclusiv crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții”.

“Măsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistată prin hotărâri ale Guvernului descarcă parțial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare, cu posibil impact transfrontalier, cheltuielile cu protecția mediului, care au ca scop final redarea unor mari suprafețe de teren în circuitul economic și tot ceea ce înseamnă regenerarea socio-economică a comunităților învecinate, reintegrarea peisagistică a zonelor și refacerea bio-diversității sunt transferate către agenții economici care vor face exploatarea”, mai precizează Guvernul.

De asemenea, modificările sunt necesare întrucât forma inițială a Legii minelor nu permitea reofertarea perimetrelor cu activitate încetată, înainte și după terminarea lucrărilor de închidere și nu reglementa regimul utilizării golurilor miniere și nici regimul apelor provenite natural din perimetrele miniere aprobate la închidere definitivă și care sunt supuse procesului de monitorizare post închidere.

Guvernul mai arată că resursele minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril prezintă un potențial foarte ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Fe, Mn, W, Mo etc.) pentru care au fost deschise exploatările sau a unor elemente care au intrat recent în sfera de interes a valorificării industriale (Ge, In, Te, Cd, Sb), prin utilizarea mineralelor însoțitoare (cuarț, feldspat, minerale argiloase) sau prin folosirea unor tipuri de reziduuri ca amelioratori pentru soluțiile sărace (de exemplu în cazul unor halde ale minelor de cărbune).

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending