Rețele sociale

ECONOMIE

ANCOM: Drepturile și obligațiile utilizatorilor la încetarea unui contract de telefonie sau internet

Radio CECCAR FM

⠀

acum 9 luni

⠀

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) reamintește utilizatorilor de servicii de telefonie și internet drepturile și obligațiile pe care le au atunci când doresc să renunțe la un contract, în contextul sesizărilor frecvente primite de Autoritate de la utilizatori care întâmpină dificultăți în acest proces.

Potrivit unui comunicat al instituției citat de Agerpres, contractele de telefonie și internet au, de regulă, o perioadă inițială, iar rezilierea înainte de expirarea acesteia poate implica penalități. Doar în cazul contractelor încheiate la distanță sau în afara spațiilor comerciale ale furnizorilor, retragerea din contract este posibilă în 14 zile de la data încheierii acestuia, fără plata vreunei penalități.

ANCOM precizează că odată ce contractul este semnat (olograf sau electronic) într-un magazin al furnizorului, prevederile acestuia devin obligatorii atât pentru utilizator, cât și pentru furnizor.

„Atunci când doresc încetarea contractului de servicii de telefonie/internet, utilizatorii sunt sfătuiți să verifice următoarele: dacă a expirat perioada contractuală inițială, caz în care nu vor fi percepute penalități pentru rezilierea contractului; dacă se aplică penalități în cazul încetării contractului înainte de expirarea perioadei inițiale și care sunt sau cum se calculează acestea; termenul și modalitățile în care pot depune o cerere de încetare a contractului, precum și termenul în care este operată efectiv încetarea contractului (de exemplu, 30 de zile de la data depunerii cererii de către utilizator)”, se menționează în comunicat.

ANCOM arată că este posibil ca, în urma unei negocieri directe, furnizorul să accepte încetarea contractului și în alte condiții decât cele stipulate în contract.

Conform instituției, legea nu prevede o perioadă „de grație” de la semnarea contractului într-un magazin al furnizorului pentru încetarea acestuia fără plata penalităților de încetare anticipată.

De asemenea, ANCOM reamintește utilizatorilor faptul că, înainte de încheierea unui contract la distanță/în afara spațiilor comerciale, aceștia trebuie să primească o serie de informații (de exemplu, identitatea operatorului, principalele caracteristici ale serviciilor și produselor care urmează să fie contractate, prețul total al serviciilor și produselor, condițiile de livrare și returnare a echipamentelor achiziționate etc.), într-o formă clară, ușor de citit și pe un suport durabil (de exemplu, pe hârtie, prin e-mail, fax).

În cazul acestor contracte, utilizatorii au dreptul de a se retrage din contract, fără a invoca vreun motiv, în termen de 14 zile calendaristice de la data încheierii contractului. Dacă scopul principal al contractului este achiziționarea unui echipament (telefon, tabletă, PC etc.), termenul de 14 zile se calculează de la data primirii produsului.

În cazul în care solicită retragerea din contract, în condițiile de mai sus, utilizatorii nu trebuie să plătească penalități pentru încetarea anticipată a contractului. Pe de altă parte, utilizatorii pot avea o serie de obligații, după caz, cum ar fi: returnarea către furnizor a produsului achiziționat împreună cu serviciile sau plata serviciilor utilizate până la data la care au anunțat furnizorul că doresc să se retragă din contract.

ANCOM menționează că dreptul de retragere dintr-un contract se aplică doar contractelor încheiate la distanță sau în afara spațiilor comerciale, utilizatorul fiind obligat să facă dovada faptului că a solicitat retragerea din contract în termenul de 14 zile. După expirarea termenului de retragere, orice solicitare de încetare a contractului se poate realiza în condițiile contractului încheiat, adică, de regulă, cu plata unor penalități dacă nu a expirat perioada contractuală inițială.

În ceea ce privește reclamațiile, ANCOM subliniază că în cazul oricăror probleme întâmpinate, referitoare la încetarea contractelor sau la retragerea din contractele încheiate la distanță/în afara spațiilor comerciale, utilizatorii trebuie să se adreseze în primul rând furnizorilor. În situația în care nu au fost informați despre dreptul de retragere dintr-un contract încheiat la distanță sau în afara spațiilor comerciale sau aceste cereri nu au fost procesate de către furnizor, utilizatorii se pot adresa ANCOM.

Aspectele legate de valoarea sau calculul penalităților percepute pentru încetarea anticipată a contractelor pot fi adresate Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și, după caz, instanțelor de judecată.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv: ▪ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending