Doar câteva state membre ale UE ar urma să respecte termenul limită de 20 septembrie, stabilit de Comisia Europeană, pentru trimiterea planurilor vizând reducerea datoriei, ceea ce ar putea da o lovitură credibilității noilor reguli fiscale care impun aceste planuri, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Regulile, care au intrat în vigoare în luna aprilie, sunt destinate să demonstreze piețelor financiare modul în care guvernele din UE, dintre care multe se confruntă cu datorii publice mari după pandemia de COVID-19 și criza energetică, vor pune povara datoriei pe o traiectorie descendentă.

„Am subliniat importanța acestui efort, pentru că este foarte important ca acest cadru să aibă un început bun și credibil”, a declarat, la finalul săptămânii trecute, președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, la conferința de presă de după reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din zona euro.

Unul dintre obstacole este că multe țări membre ale UE se confruntă cu alegeri sau nu au încă guverne în funcție după recentele alegeri, astfel încât să fie în măsură să semneze astfel de planuri.

„Vor fi doar câteva state din rândul «celor mai buni elevi din clasă» care își vor trimite planurile până la data de 20 septembrie. Majoritatea vor cere o prelungire a termenului limită, până la data de 15 octombrie, și chiar dincolo de aceasta”, a spus un oficial european din apropierea acestui dosar.  Pe data de 15 octombrie, țările din zona euro trebuie să trimită Comisiei principalele ipoteze cu privire la bugetele lor pe 2025 și multe vor dori să combine cele două documente. Însă unele țări ar putea avea nevoie de un răgaz și mai mare.

Franța a cerut deja o amânare pentru că tocmai a început procesul de formare a unui guvern, după alegerile fără un câștigător clar din urmă cu două luni și o coaliție guvernamentală fragilă va avea dificultăți în a trece prin Parlament orice măsuri de înăsprire a politicii fiscale. Italia va organiza alegeri regionale în octombrie și noiembrie, iar Guvernul de extremă dreapta promite acum reduceri de taxe pentru a ajuta familiile și a crește gradul de ocupare în 2025.

Germania va organiza și ea alegeri în următoarele 12 luni iar oficialii europeni spun că Berlinul nu a decis încă ce vrea să propună în planul său pe termen lung.

Situația este neclară atât în Lituania, unde se vor desfășura alegeri luna viitoare, cât și în Belgia, țară care nu are încă un guvern după alegerile din iunie. Austria va organiza alegeri la finele lunii septembrie, iar România în decembrie.

„Pentru mine este evident că toate statele membre fac tot ce pot”, a spus Donohoe atunci când a fost întrebat dacă guvernele statelor membre vor îndeplini termenul limită fixat pe 20 septembrie. „În plus, există situații politice care se derulează în diferite țări care sunt o parte inevitabilă a procesului nostru democratic, dar acest lucru este recunoscut în noul cadru pe care îl avem”, a mai spus Donohoe, care a semnalat că vor fi permise întârzieri în trimiterea planurilor de reducere a datoriei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță prelungirea până la data de 4 octombrie 2024, ora 14.30, a primei sesiuni de depunere a Cererilor de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, aferentă Intervenției DR-07 „Silvo-mediu și climă” din cadrul PS PAC 2023-2027. După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de finanțare însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Potrivit unui comunicat al instituției, solicitantul finanțării trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului, documente care sunt publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , la link-ul: https://apia.org.ro/planul-national-strategic-2023-2027-pns-al-romaniei/interventii-implementate-din-pns/silvo-mediu-si-clima-dr-07/.

Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit și a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;
• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafața anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafața minimă pentru care se încheie un angajament pentru Pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Producția industrială a scăzut cu 0,3% în zona euro și cu 0,1% în Uniunea Europeană în iulie, comparativ cu luna precedentă (când acest indicator nu s-a modificat în zona euro și a crescut cu 0,1% în UE), iar Malta, Estonia și România sunt țările care au înregistrat cele mai severe decliuri, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creșteri ale producției industriale în iulie, față de iunie, au fost în Irlanda (9,2%), Croația (8%) și Belgia (7,3%), iar cele mai semnificative declinuri în Malta (-5,5%), Estonia (-4,8%) și România (-3,4%).

În cazul UE, a scăzut cu 1,3% producția de bunuri intermediare, cu 1,7% cea de bunuri de capital, cu 2,2% cea de bunuri de folosință îndelungată, în timp ce a crescut cu 0,4% producția de energie și cu 2,1% producția de bunuri de folosință imediată.

De asemenea, producția industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro și cu 1,7% în Uniunea Europeană în iulie, comparativ cu perioada similară din 2023.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creșteri anuale ale producției industriale în iulie au fost în Danemarca (19,8%), Grecia (10,8%) și Finlanda (6,4%), iar cele mai semnificative scăderi în Ungaria (-6,4%), Estonia (-5,8%), Germania (-5,5%) și România (-4,3%).

În cazul UE, a scăzut cu 2,7% producția de bunuri intermediare, cu 5,4% cea de bunuri de capital, cu 3,5% cea de bunuri de folosință îndelungată, în timp ce a crescut cu 2,3% producția de energie și cu 3,9% producția de bunuri de folosință imediată.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în România producția industrială a consemnat în iulie, comparativ cu luna precedentă, o creștere de 3%, ca serie brută, pe fondul majorărilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,7%), industria extractivă (+4,6%) și industria prelucrătoare (+1,9%). La polul opus, ca serie ajutată, sectorul producției industriale a scăzut cu 3,4%, situație determinată de activitate derulată în industria prelucrătoare (-4,6%).

În același timp, în iulie 2024, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, precum și industria extractivă au crescut cu 3,1%, respectiv cu 1,2%, comparativ cu luna anterioară.

La nivelul lunii iulie 2024, față de aceeași perioadă din 2023, producția industrială (serie brută) a crescut cu 0,2%, datorită industriei extractive (+2,9%). Pe de altă parte, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,2%, iar industria prelucrătoare a rămas la același nivel, de la un an la altul.

De asemenea, ca serie ajustată, producția industrială s-a diminuat în iulie 2024, față de luna similară din 2023, cu 3,9%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,6%). În schimb, industria extractivă a crescut cu 2,2%.