Rețele sociale

ECONOMIE

Puține state membre vor trimite planurile de reducere a datoriei până la termenul limită cerut de Comisia Europeană

Radio CECCAR FM

Doar câteva state membre ale UE ar urma să respecte termenul limită de 20 septembrie, stabilit de Comisia Europeană, pentru trimiterea planurilor vizând reducerea datoriei, ceea ce ar putea da o lovitură credibilității noilor reguli fiscale care impun aceste planuri, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Regulile, care au intrat în vigoare în luna aprilie, sunt destinate să demonstreze piețelor financiare modul în care guvernele din UE, dintre care multe se confruntă cu datorii publice mari după pandemia de COVID-19 și criza energetică, vor pune povara datoriei pe o traiectorie descendentă.

„Am subliniat importanța acestui efort, pentru că este foarte important ca acest cadru să aibă un început bun și credibil”, a declarat, la finalul săptămânii trecute, președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, la conferința de presă de după reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din zona euro.

Unul dintre obstacole este că multe țări membre ale UE se confruntă cu alegeri sau nu au încă guverne în funcție după recentele alegeri, astfel încât să fie în măsură să semneze astfel de planuri.

„Vor fi doar câteva state din rândul «celor mai buni elevi din clasă» care își vor trimite planurile până la data de 20 septembrie. Majoritatea vor cere o prelungire a termenului limită, până la data de 15 octombrie, și chiar dincolo de aceasta”, a spus un oficial european din apropierea acestui dosar.  Pe data de 15 octombrie, țările din zona euro trebuie să trimită Comisiei principalele ipoteze cu privire la bugetele lor pe 2025 și multe vor dori să combine cele două documente. Însă unele țări ar putea avea nevoie de un răgaz și mai mare.

Franța a cerut deja o amânare pentru că tocmai a început procesul de formare a unui guvern, după alegerile fără un câștigător clar din urmă cu două luni și o coaliție guvernamentală fragilă va avea dificultăți în a trece prin Parlament orice măsuri de înăsprire a politicii fiscale. Italia va organiza alegeri regionale în octombrie și noiembrie, iar Guvernul de extremă dreapta promite acum reduceri de taxe pentru a ajuta familiile și a crește gradul de ocupare în 2025.

Germania va organiza și ea alegeri în următoarele 12 luni iar oficialii europeni spun că Berlinul nu a decis încă ce vrea să propună în planul său pe termen lung.

Situația este neclară atât în Lituania, unde se vor desfășura alegeri luna viitoare, cât și în Belgia, țară care nu are încă un guvern după alegerile din iunie. Austria va organiza alegeri la finele lunii septembrie, iar România în decembrie.

„Pentru mine este evident că toate statele membre fac tot ce pot”, a spus Donohoe atunci când a fost întrebat dacă guvernele statelor membre vor îndeplini termenul limită fixat pe 20 septembrie. „În plus, există situații politice care se derulează în diferite țări care sunt o parte inevitabilă a procesului nostru democratic, dar acest lucru este recunoscut în noul cadru pe care îl avem”, a mai spus Donohoe, care a semnalat că vor fi permise întârzieri în trimiterea planurilor de reducere a datoriei.

ECONOMIE

UE a înregistrat în iulie un excedent al balanței comerciale de 19,1 miliarde de euro

Radio CECCAR FM

Uniunea Europeană a înregistrat în iulie un excedent al balanței comerciale de 19,1 miliarde de euro, față de un plus de 4,9 miliarde de euro în perioada similară din 2023, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 230,2 miliarde de euro, în creștere cu 11,6% față de iulie 2023, în timp ce importurile UE au urcat cu 4,8%, până la 211,1 miliarde de euro.

În perioada ianuarie-iulie 2024, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.513,9 miliarde de euro (un avans de 1,4% față de perioada similară din 2023), iar importurile s-au situat la 1.399,6 miliarde de euro (o scădere de 7% față de perioada ianuarie-iulie 2023). Ca rezultat, UE a înregistrat un excedent de 114,3 miliarde de euro în primele șapte luni din acest an, față de un deficit de 11,6 miliarde de euro în perioada similară din 2023. Zona euro a înregistrat în iulie un excedent al balanței comerciale de 21,2 miliarde de euro, față de un plus de 6,7 miliarde de euro în perioada similară din 2023.

În perioada ianuarie-iulie 2024, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.683,6 miliarde de euro (o creștere de 0,8% față de perioada similară din 2023), iar importurile au scăzut la 1.555,8 miliarde de euro (un declin de 6,6% față de perioada similară din 2023). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un excedent în ianuarie-iulie 2024 de 127,7 miliarde de euro, față de un plus de 3,7 miliarde de euro în perioada similară din 2023.

În iulie, SUA și China au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE spre SUA și China au crescut cu 13%, și, respectiv, cu 3,9%, în timp ce importurile UE din SUA au scăzut cu 1,2%, iar cele din China au urcat cu 8,8%.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România, cea mai ridicată pondere din UE a persoanelor confruntate cu privațiuni materiale și sociale severe

Radio CECCAR FM

Un procentaj de 6,8% din populația Uniunii Europene se confrunta anul trecut cu privațiuni materiale și sociale severe (față de 6,7% în 2022), cea mai ridicată pondere fiind în România, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În rândul statelor membre ale UE, ponderea persoanelor care se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe variază considerabil. În 2023, cele mai ridicate ponderi se înregistrau în România (19,8%), Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9%).

În contrast, Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate cu 2,5%) au raportat cele mai scăzute ponderi.

Continuare

ECONOMIE

Fermierii din UE pot beneficia de plăți mai mari în avans, în cadrul Politicii Agricole Comune

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a autorizat, la finalul săptămânii trecute, posibilitatea ca statele membre ale UE să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din fondurile politicii agricole comune (PAC), contribuind astfel la soluționarea problemelor de lichiditate cu care se confruntă în prezent mulți dintre aceștia, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Dacă statele membre vor face uz de această posibilitate, fermierii vor putea primi, începând cu 16 octombrie, până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. În mod similar, plățile în avans pentru intervențiile bazate pe suprafață și pentru cele bazate pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot fi majorate pentru a ajunge până la 85%, în loc de 75% în mod obișnuit.

Potrivit Comisiei Europene, fermierii din UE continuă să se confrunte cu probleme de lichiditate, în special din cauza fenomenelor meteorologice extreme care le-au afectat randamentele în ultimii ani, a ratelor ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare europene și a prețurilor ridicate ale factorilor de producție și ale produselor de bază agricole.

„O serie de state membre au solicitat această autorizație pentru a răspunde acestor provocări, în conformitate cu unul dintre obiectivele fundamentale ale PAC de a le oferi o plasă de siguranță economică fermierilor din UE. Comisia a luat măsuri rapide pentru a le oferi acest sprijin atât de necesar fermierilor din UE, asigurând, în același timp, un cadru de securitate juridică pentru statele membre”, se precizează în comunicatul Executivului comunitar.

Pe lângă unele măsuri care au adus mai multă flexibilitate fermierilor și administrațiilor naționale la începutul acestui an, Comisia a distribuit o parte din rezerva pentru agricultură fermierilor din anumite state membre care s-au confruntat cu dificultăți semnificative din cauza condițiilor meteorologice excepționale.

Continuare

Trending