Comisia Europeană (CE) a adoptat primele norme de punere în aplicare privind securitatea cibernetică a entităților și rețelelor critice în temeiul Directivei privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS2), a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. Acest act de punere în aplicare detaliază măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, precum și cazurile în care un incident ar trebui considerat semnificativ, iar întreprinderile care furnizează infrastructuri și servicii digitale ar trebui să îl raporteze autorităților naționale. „Acesta este un alt pas important în stimularea rezilienței cibernetice a infrastructurii digitale critice a Europei”, se menționează în comunicat.

Regulamentul de punere în aplicare adoptat acum se va aplica unor categorii specifice de întreprinderi care furnizează servicii digitale, cum ar fi furnizorii de servicii de cloud computing, furnizorii de servicii de centre de date, piețele online, motoarele de căutare online și platformele de rețele sociale, pentru a numi doar câteva. Pentru fiecare categorie de furnizori de servicii, actul de punere în aplicare specifică, de asemenea, momentul în care un incident este considerat semnificativ.

Adoptarea regulamentului de punere în aplicare coincide cu termenul până la care statele membre trebuie să transpună Directiva NIS2 în legislația națională. Începând de astăzi, 18 octombrie 2024, toate statele membre trebuie să aplice măsurile necesare pentru a se conforma normelor de securitate cibernetică NIS2, inclusiv măsuri de supraveghere și de asigurare a respectării normelor.

Regulamentul de punere în aplicare va fi publicat în Jurnalul Oficial în timp util și va intra în vigoare după 20 de zile.

Schema de ajutor de stat „Creditul fermierului” a fost extinsă, odată cu publicarea, în Monitorul Oficial nr. 1039 din 16 octombrie 2024, a OUG nr. 121/2024 pentru modificarea și completarea OUG nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina, precum și pentru modificarea art. 12 alin (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de MADR, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politcă agricolă și a OUG nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole .

Prin OUG nr.7/2024 beneficiarii care își desfășoară activitatea doar în cadrul agriculturii primare beneficiază de un grant care acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni și fără a depăși plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar pentru toate ajutoarele de stat acordate în temeiul Cadrului Temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit MADR, „modificarea actului normativ vizează extinderea schemei de ajutor de stat și pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri, iar în cazul beneficiarilor care prezintă Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, din care rezultă că este afectată minimum 50% din suprafața exploatată, gradul de calamitare reprezentând media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanțări tip leasing financiar sau operațional contractate de beneficiarii prevăzuți la lit. a), numai dacă destinația acestor finanțări este în strânsă legătură cu activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producției agricole”.

Bugetul schemei de ajutor de stat s-a majorat la maximum 1.861,5 milioane lei, iar prin implementarea acesteia se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 7.500 beneficiari.

Sprijinul se acordă pentru beneficiarii care nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările tip leasing, sau, dacă înregistrează restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B și C în baza de date a Centralei Riscului de Credit. În cazul beneficiarilor care prezintă Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceștia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D și E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

Beneficiarii pot solicita acordarea unui ajutor sub formă de garanție de până la 100% din valoarea creditului, acordată de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, care este administratorul schemei de ajutor de stat, din sumele puse la dispoziție de MADR.

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de Lege pentru completarea OG nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, proiect care urmează să coreleze prevederile acestui act normativ cu legislația specială ce reglementează activitatea Fondului de garantare a depozitelor bancare (FGDB), prin includerea acestei instituții între entitățile acceptate ca beneficiar și furnizor de garanții financiare potrivit OG nr. 9/2004.

Inițiatorii menționează, în Expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ, că, „având în vedere rolul FGDB în menținerea stabilității financiare, este necesar ca acesta să aibă la dispoziție toate instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor sale. Ca urmare, propunerea de completare vizează extinderea protecției acordate de OG nr. 9/2004 pentru toate activitățile FGDB care implică furnizarea sau primirea de garanții financiare”.

Astfel, pe lângă executarea angajamentelor de plată ale instituțiilor de credit reprezentând contribuții datorate la schema de garantare a depozitelor, FGDB va putea beneficia de prevederile OG nr. 9/2004 și în următoarele calități: ▪ beneficiar al garanțiilor financiare emise de instituțiile de credit în contul contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară, potrivit prevederilor art.533 alin.(4) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar (Legea nr. 312/2015), având în vedere calitatea de administrator al acestui fond conferită de lege FGDB; ▪ furnizor de garanții financiare, în următoarele situații: contractarea de împrumuturi de la banca centrală prin tranzacții de tip repo, potrivit art. 122¹ din Legea nr. 311/2015, în vederea asigurării necesarului de lichiditate pentru plata compensațiilor, caz în care FGDB va furniza garanții sub formă de instrumente financiare acceptate drept active eligibile în vederea participării la operațiunile de piață monetară ale BNR; contractarea de împrumuturi de la instituții de credit, de la societăți financiare și de la alte instituții, pentru asigurarea resurselor financiare în calitate de schemă de garantare, potrivit art.114 din Legea nr. 311/2015, și în calitate de administrator al fondului de rezoluție, potrivit art. 549 din Legea nr. 312/2015.