ECONOMIE
Studiu: Românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus
Persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen, iar la polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care dispun de resurse financiare limitate, a declarat Bogdan Negrea, directorul Departamentului Monedă și Bănci în Facultatea de Finanțe din cadrul Academiei de Studii Economice, relatează Agerpres. „Studiul privind economisirea și investițiile în România în context european a avut câteva rezultate interesante, din care v-aș cita în principal două. Primul ar fi că persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen, comparativ cu persoanele mai tinere sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, 6%, explicația constând în faptul că dispun de resurse financiare limitate ca urmare a lipsei unui job sau a experienței care să le aducă un venit mai ridicat. De asemenea, aș putea să vă spun o altă concluzie din cadrul studiului: din totalul de participanți, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a crescut de la 6% la 22%, o creștere din 2011 până în 2024 semnificativă. Cam astea ar fi, să zicem, două principale concluzii ale studiului. Evident, studiul e mult mai stufos, laborios și poate fi consultat în integralitate pe site-ul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE”, a explicat Bogdan Negrea, cu ocazia lansării rezultatelor cercetării „Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context European”.
Raiffeisen Bank România și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București au prezentat miercuri rezultatele unui proiect de cercetare privind comportamentul de economisire și investiții în rândul populației din România, cu accent pe situația actuală la nivel național, comparativ cu alte țări din UE.
Conform unui comunicat de presă, în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE.
Depozitele bancare sunt principala formă de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu cel din alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația.
Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere, sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporție de peste 6% preferă depozitele la termen. Conform datelor analizate, 20% dintre cei care dețin depozite la termen au studii superioare.
Printre factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educației și al veniturilor și stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuși către deținerea unui depozit la termen.
Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piață depășind 950 milioane de euro. 740.000 de români erau înscriși în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 și, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani la Pilonul III a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată.
În ceea ce privește adeziunea la Pilonul III de pensii, venitul și stabilitatea locului de muncă sunt aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă.
Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în țările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația), educația și gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante.
Potrivit sursei citate, România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influențând într-o proporție semnificativă nivelul redus de participare pe piața de capital.
De asemenea, în România, aversiunea relativă față de risc a investitorilor pe piața de capital este mai ridicată în comparație cu alte țări mai dezvoltate precum SUA și similară cu cea observată în alte țări din Europa Centrală și de Est (ECE), precum Cehia, Polonia și Croația.
Rezultatele obținute prin tehnici econometrice standard și pe baza unor modele de tip machine learning arată că persoana interesată să investească pe piața de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educație financiară, studii superioare și nivel ridicat al veniturilor.
Investiția în active riscante, precum acțiunile, atrage un tip diferit de investitor față de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate și a motivațiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.
Tinerii sunt, de obicei, mai dispuși să își asume riscuri în speranța unor câștiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile.
Venitul determină semnificativ toleranța la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă față posibilelor pierderi.
Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieței de capital, este mai pronunțată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales în cazul unei piețe de capital emergente precum cea din România.
Studiul „Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european” a fost realizat cu scopul de a oferi o perspectivă clară asupra caracteristicilor care modelează deciziile financiare de zi cu zi ale românilor.
Datele colectate pentru acest studiu includ eșantioane oficiale, statistici naționale și europene, precum și studii realizate de instituții financiare de renume, precum The OeNB Euro Survey, Institutul Național de Statistică, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară și Flash Eurobarometer FL525.
ECONOMIE
ONRC: Informații referitoare la înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate în registrul comerțului, conform CAEN Rev.3
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1323/30.12.2024, a fost publicat Ordinul ministrului justiției nr. 2938/C/2024, care are ca scop sprijinirea mediului de afaceri prin simplificarea procesului de actualizare a obiectului de activitate, în conformitate cu CAEN Rev. 3, obligația actualizării fiind prevăzută de Ordinul INS nr. 377/2024, privind actualizarea obiectului de activitate, aplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2025.
„În contextul obligației de actualizare a obiectului de activitate, la nivelul ONRC a fost stabilită procedura necesară pentru implementarea actualizării, asigurându-se conformitatea cu noile reglementări.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, profesioniștii completează Cererea de înregistrare în registrul comerțului (original) – (formularul actualizat va fi disponibil începând cu 01.01.2025), în care precizează obiectul principal de activitate conform CAEN Rev. 3. Cererea de înregistrare în registrul comerțului se depune prin intermediul portalului de servicii on-line, la ghișeu sau prin transmitere prin intermediul serviciilor de poştă/curierat și se soluționează de către registratorul de registrul comerțului”, se menționează într-un anunț publicat pe site-ul ONRC, din care am preluat integral informațiile de mai jos.
În acest sens:
Persoanele juridice în situația în care:
- procedează doar la actualizarea obiectului de activitate, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, fără a fi necesar a depune alte documente, cu excepția dovezii privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original), dacă este cazul;
- odată cu actualizarea obiectului de activitate solicită înregistrarea unei/unor alte/altor mențiuni în registrul comerțului, la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” din cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) completează pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3” și pct.4 ”înscriere mențiuni pentru firma…” cu bifarea casetei corespunzătoare modificării/modificărilor de la pct. 4.1, 4.2 sau 4.3, după caz, cu precizarea că documentele depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
- actualizarea obiectului de activitate implică detalierea sau agregarea claselor CAEN, astfel cum sunt descrise în tabelul de corespondență, la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” din cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) completează pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3” și pct.4 ”înscriere mențiuni pentru firma…” cu bifarea la pct. 4.1 ” acte și fapte pentru care legea prevede obligația înscrierii” a casetei ”modificare obiect de activitate”, cu precizarea că documentele, depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3; (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF) în situația în care:
- procedează doar la actualizarea obiectului de activitate, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b) la secțiunea dedicată de la pct. VII – „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, fără a fi necesar a depune alte documente, cu excepția, dovezii privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original), dacă este cazul;
- odată cu actualizarea obiectului de activitate solicită înregistrarea unei alte mențiuni în registrul comerțului, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b), atât la secțiunea dedicată de la pct. VII – „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, cât şi la Secțiunea VI ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului, …” prin bifarea corespunzătoare a casetei pct. 2.1, 2.2 sau 2.3, după caz, cu precizarea că documentele depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (informații referitoare la documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
- actualizarea obiectului de activitate implică detalierea sau agregarea claselor CAEN, astfel cum sunt descrise în tabelul de corespondență, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b) la secțiunea de la pct. VII „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, prin bifarea casetelor ”modificare” și ”actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, cu precizarea că documentele, depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
„În toate cazurile care implică actualizarea obiectului de activitate, oficiul registrului comerțului emite, cu titlu gratuit, un nou certificat de înregistrare, precum şi informații punctuale la zi din registrul comerțului. Pentru cererile înregistrate anterior datei de 31 decembrie 2024, inclusiv, și care au depuse în susținere documente întocmite conform CAEN Rev. 2, rămân aplicabile dispozițiile Ordinului INS nr. 337/20.04.2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN Rev.2 și se vor soluționa ca atare, chiar dacă termenul de soluționare este stabilit după data de 1 ianuarie 2025, actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3 se va putea face ulterior și va impune depunerea unei noi cereri, care să reflecte modificările necesare conform acestei clasificări. Această situație nu limitează dreptul solicitantului ca, până la termenul de soluționare, să depună, în completarea cererii inițiale, documentele întocmite conform CAEN Rev. 3 și să efectueze completarea secțiunii dedicate actualizării obiectului de activitate”, se specifică în anunțul publicat pe site-ul ONRC.
Certificatele de înregistrare şi certificatele constatatoare emise, de oficiile registrului comerțului, anterior datei de 01.01.2025, ca urmare a înregistrării datelor din declarația-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcționării sau desfășurării activității, rămân valabile până la data actualizării obiectului de activitate, potrivit prezentului ordin.
Pe pagina oficială, Institutul Național de Statistică a publicat, pentru a fi consultate în vederea încadrării corecte a activității economice, structura completă a CAEN Rev.3, precum și tabelul de corespondență CAEN Rev.2 – CAEN Rev.3.
Notă ONRC:
- În cadrul actualizării obiectului de activitate conform CAEN Rev.3, persoanele fizice autorizate (PFA) vor putea înregistra un număr maxim de 5 clase de activități conform codului CAEN, iar întreprinderile individuale vor putea înregistra un număr maxim de 10 clase de activități conform codului CAEN. Aceste limite sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) , respectiv art. 24 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare.
- Pentru cererile depuse prin portalul de servicii online, în cazul în care se procedează doar la actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3, se va utiliza fluxul suplimentar simplificat dedicat acestei operațiuni.
ECONOMIE
ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare a formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost aduse modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte: ▪ stabilirea impozitului pe profit datorat de către contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, în situația în care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ recuperarea pierderii fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, în limita a 70% inclusiv, din profiturile impozabile realizate în următorii 5 ani consecutivi, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz; ▪ abrogarea dispozițiilor privind deductibilitatea cheltuielilor cu bursele private, precum și a costului de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale, din impozitul pe profit.
Totodată, prin OUG nr.115/2024 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, au fost introduse reglementări cu privire la facilitățile fiscale care vizează contribuabilii care aplică la calculul rezultatului fiscal deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și care datorează impozit minim pe cifra de afaceri.
Având în vedere prevederile legale menționate, a fost elaborate acest nou proiect de Ordin supus consultării publice. Față de formularele în vigoare, declarațiile menționate au suferit următoarele modificări:
▪ au fost introduse rânduri noi pentru evidențierea impozitului pe profit stabilit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, pentru evidențierea pierderii fiscale de recuperat în anul curent, precum și pentru evidențierea valorii care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit art.I pct.1 din OUG nr.115/2024;
▪ a fost eliminat rândul referitor la costul de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale.
În plus, din formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit” a fost eliminat rândul referitor la valoarea impozitului pe profit scutit aferent caselor de marcat, care se adăuga la impozitul pe profit, potrivit art. 45 alin. (7) din Codul fiscal.
ECONOMIE
Ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, publicate în Monitorul Oficial
Prin OMF nr. 6.695/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 15 din 10 ianuarie 2025, au fost aprobate ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP). Astfel, prin noul act normativ au fost aprobate ghidurile și metodologiile emise în vederea pregătirii proiectelor de parteneriat public-privat, în conformitate cu bunele practici internaționale, prevăzute în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantă din OMF nr. 6.695/2024, astfel: a) anexa nr. 1 – Ghid privind contractul de parteneriat public-privat; b) anexa nr. 2 – Clauzele standard în contractele de parteneriat public-privat; c) anexa nr. 3 – Evaluarea eficienței economice; d) anexa nr. 4 – Evaluarea & alocarea riscurilor; e) anexa nr. 5 – Evaluarea suportabilității; f) anexa nr. 6 – Datoria publică și deficitul bugetar; g) anexa nr. 7 – Procesele de pregătire și de achiziție aferente PPP-urilor.
Ghidul privind contractele de parteneriat public-privat („Ghidul Contractual”) prezintă un set de orientări si comentarii cu privire la principalele clauze contractuale care se preconizează că vor fi cuprinse în contractele de PPP din România. Documentul este menit să ajute autoritățile și entitățile contractante din România să înțeleagă scopul și efectul principalelor clauze contractuale incluse în contractele de PPP, precum și să înțeleagă dacă/în ce modalitate să le utilizeze, să le completeze sau să le adapteze în contextul unor proiecte de PPP specifice.
Ghidul Contractual este însoțit de un set de clauze contractuale standard de PPP care reflectă cele mai bune practici internaționale și care au fost adaptate (după cum este necesar/corespunzător) la contextul PPP din România. Ghidul Contractual este destinat a fi utilizat ca punct de plecare pentru redactarea contractelor de PPP în cadrul proiectelor de PPP din România și este conceput astfel încât să poată fi reprodus în principalele sectoare de PPP. Ciauzele Standard nu sunt menite să servească drept model obligatoriu.
Ghidul Contractual este menit a fi citit împreună cu clauzele relevante din Clauzele Standard. Ca atare, diferitele secțiuni ale Ghidului Contractual includ trimiteri directe la secțiunile/articolele relevante din Clauzele Standard, acolo unde astfel de trimiteri sunt necesare.
Anumite clauze incluse în Clauzele Standard sunt subliniate cu gri. Aceste clauze pot fi păstrate sau eliminate (sau modificate), după cum este necesar, în funcție de caracteristicile fiecărui proiect de PPP.
Avându-se în vedere importanța tratamentului statistic al PPP-urilor (de exemplu, dacă un contract de PPP va fi considerat ca având sau nu un impact asupra cifrelor datoriei publice și deficitului), prezentul Ghid Contractual include trimiteri la secțiunile relevante din Ghidul Statistic. Autoritățile/entitățile contractante sunt încurajate să consulte Ghidul Statistic împreună cu prezentul Ghid Contractual pentru a dobândi o înțelegere adecvată a aspectelor statistice. Este important de menționat faptul că Ghidul Statistic poate fi actualizat periodic de autorii lui.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 13 ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 6 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 6 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 6 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
-
ECONOMIEacum 6 ore
ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”
-
ECONOMIEacum 7 ore
ONRC: Informare privind intrarea în vigoare a Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN