Prin OMF nr. 6.410/2024, publicat în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor (MF) a operat o serie de modificări și completări Procedurii de anulare a unor obligații bugetare, aprobată prin OMF nr. 5.521/2024. Amendamentele aduse prin noul act normativ dispozițiilor OMF nr. 5521/2024 vizează:

• reglementarea faptului că de măsurile de amnistie fiscală beneficiază și debitorii persoane fizice care primesc de la organul fiscal decizii de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice aferente anilor 2019 și 2020;
• clarificarea faptului că pot face obiectul amânării la plată în vederea anulării și amenzile de orice fel și cheltuielile judiciare, cu excepția celor rezultate din săvârșirea de infracțiuni;
• crearea posibilității debitorilor care beneficiază de eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, precum și cei care obțin eșalonarea cuprinsă între data de 6 septembrie și 25 noiembrie 2024 să poată beneficia și de măsurile de amnistie fiscală, fără a mai fi necesară achitarea tuturor accesoriilor rămase din eșalonarea la plată acordată;
• clarificarea faptului că în sfera obligațiilor de plată accesorii ce pot face obiectul anulării intră și obligațiile bugetare principale care reprezintă fonduri publice naționale aferente fondurilor europene. MF precizează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că noțiunea fonduri publice naționale aferente fondurilor europene are înțelesul dat prin art. 2 alin.(1) lit.d) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora,  în sensul că acestea reprezintă sumele provenite din bugetul general consolidat, utilizate pentru: asigurarea cofinanțării, plata prefinanțării, înlocuirea fondurilor europene în situația indisponibilității/sistării temporare a plății acestor fonduri, completarea fondurilor europene în vederea finalizării proiectelor, precum și alte categorii de cheltuieli legal reglementate în acest scop.

Totodată, MF menționează în Referatul de aprobare că sumele de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene reprezință creanțe bugetare în accepțiunea art. 2 alin (1) lit.j) din același act normativ. Prin art. I alin. (6) din OUG nr. 107/2024 se dispune că accesoriile aferente unor obligații bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene nu se amână la plată și nu se anulează. În consecință – precizează inițiatorii actului normativ – „cum OUG 107/2024 nu dispune asupra creanțelor bugetare reprezentând sume de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene și având în vedere principiul de drept potrivit căruia legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării, rezultă că normele juridice instituite prin OUG 107/2024 trebuie să fie interpretate astfel încaât să se identifice posibilitatea aplicării ei și în sensul său pozitiv generator de efecte juridice față de situațiile ipotetice care pot fi generate de recuperarea creanțelor bugetare cu titlu de sume de recuperat ca urmare a constatării unor nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente fondurilor europene. Mai mult, atunci când legiuitorul a vrut să reglementeze în mod expres că aceste creanțe bugetare nu formează obiect al facilităților a prevăzut acest lucru în actele normative [art.I alin .(5) lit.c) din OG nr. 6/2019]”.

În ceea ce privește OUG nr. 116/2024, s-au reglementat prin OMF nr. 6.410/2024 și anumite prevederi speciale privind stingerea obligațiilor bugetare în evidența fiscală în cazul debitorilor de la care s-au încasat sumele de bani de către salariații poștali.

În plus, în vederea simplificării completării de către debitori atât a Anexei 1 – Notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare, cât și a Anexei 8 – Cerere de anulare, acestea au fost modificate corespunzător prin OMF nr. 6.410/2024.

Prețurile alimentelor, adaosurile comerciale și accesul produselor românești pe rafturile retailerilor vor fi monitorizate până la 31 decembrie 2024 de către un comitet format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Consiliului Concurenței și din zona de retail și procesare, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a precizat că nu s-a renunțat la plafonarea adaosului comercial la toate produsele procesate în România, însă prin această inițiativă de monitorizare își propune să rezolve problemele semnalate în piață privind adaosurile comerciale nejustificat de mari pentru produsele românești comparativ cu cele din import.

„Miercuri am avut o discuție cu retailerii și cu procesatorii. Am stabilit ca în perioada următoare să facem un comitet de monitorizare din care vor face parte trei reprezentanți ai zonei de retail, trei reprezentanți ai procesatorilor, un reprezentant al Consiliului Concurenței și unul din cadrul ministerului, iar grupul va fi coordonat de către mine. Pentru că în momentul de față avem în vigoare până la finele anului ordonanța privind plafonarea celor 21 de categorii de produse, vor fi monitorizate tot până la 31 decembrie, prezența la raft a produselor românești, prețurile produselor alimentare și adaosul comercial pentru produsele românești, cât și pentru cele din import, pe toate categoriile”, a precizat Barbu.

Acesta susține că, în cazul în care un procesator nu are acces pe rafturile retailerului, comitetul va analiza cu reprezentanții acestuia posibilitatea listării și va lua decizia de a pune pe raft aceste produse românești.

„Practic, este pentru prima oară când se realizează în acest lanț procesator-retail-minister, un comitet care să rezolve cu adevărat problemele procesatorilor. Mai mult de atât, analizează clar orice practică comercială neloială, astfel încât să nu mai vedem aceeași categorie de produs adus din import, cu un adaos comercial mai mic, iar produsul din România să aibă un adaos comercial mai mare. Aceleași categorii trebuie să aibă același adaos comercial”, a explicat ministrul.

În opinia sa, prin monitorizarea făcută de acest comitet, accesul procesatorilor la raft se va face mult mai ușor.

„Toate problemele care ne veneau pe industria alimentară, toate sesizările, în loc să stăm, și eu ca ministru și colegii mei de la Ministerul Agriculturii, să sunăm la retailerii care nu îl primeau la raft, toate aceste probleme vor fi puse și rezolvate în cadrul comitetului de monitorizare”, a adăugat el.

Barbu a adăugat că nu s-a renunțat „cu totul” la măsura de plafonare a adaosului comercial la toate produsele procesate, însă s-a decis ca până pe 31 decembrie să funcționeze acest comitet de monitorizare, iar dacă va funcționa „foarte bine”, acest mecanism va fi prelungit.

„Dacă va funcționa foarte bine, va fi în continuare prelungit și procesatorii vor avea acces la raft și la un preț corect, la fel și consumatorii. Aceasta a fost o propunere a Ministerului Agriculturii la solicitarea procesatorilor și a retailerilor, care ne-au spus că avem o ordonanță care este în vigoare pe plafonarea adaosului la alimentele de bază pentru românii cu venituri mici și medii. Am fost de acord să nu mai instituim prin act normativ, dar vom constitui un mecanism prin ordin de ministru astfel încât să rezolvăm problemele, prețurile să fie corecte la raft și adaosurile comerciale practicate la produsele din România fața de cele din import”, a explicat ministrul Agriculturii.

Barbu a mai spus că Ordinul prin care se va înființa comitetul de monitorizare ar putea să fie finalizat vineri, iar săptămâna viitoare va avea loc prima întâlnire a acestui comitet.

„Astăzi (joi, n.r.) s-a trimis solicitarea către retaileri, către procesatori, să îmi desemneze persoanele, s-a trimis la Consiliul Concurenței, și cum avem persoanele demarăm întocmirea Ordinului. Sper ca mâine să dăm Ordinul pentru comitetul de monitorizare, iar săptămâna viitoare să fie deja prima întâlnire. Acestea vor avea loc săptămânal. De asemenea, am solicitat atât retailerilor, cât și procesatorilor, ca, atunci când apar în media, pe televizor, sau în anumite publicații informații care arată că anumite alimente au crescut foarte mult, să ieșim din comitet cu o justificare clară, un comunicat, astfel încât să demontăm aceste lucruri în cazul în care nu este adevărat. În cazul în care este adevărat, trebuie să explicăm exact de unde vin și de ce vin creșterile”, a concluzionat ministrul Agriculturii.

Executivul a aprobat astăzi o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul acestui act normativ, instituția stabilește cadrul normativ național necesar implementării condiționalității sociale, care, începând cu 2025, va fi obligatorie pentru toate statele membre UE.

Condiționalitatea socială este o cerință stabilită în legislația europeană (Regulamentul (UE) nr.2115/2021), în temeiul căreia  fermierii care primesc plăți directe sau plăți compensatorii în materie de mediu, climă și bunăstarea animalelor, vor fi supuși, începând cu data de 1 ianuarie 2025, unei sancțiuni administrative, respectiv reducere/excludere a cuantumului subvențiilor, dacă NU îndeplinesc anumite cerințe legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile sau nu respectă anumite obligații ale angajatorului, stabilite în legislația națională de transpunere a Directivei (UE) 2019/1152, Directivei 89/391/CEE și a Directivei 2009/104/CE.

Hotărârea de Guvern aprobată astăzi vizează:

• condiționarea plăților directe sau plăților compensatorii în materie de mediu, climă și bunăstarea animalelor acordate fermierilor, de respectarea normelor privind condiționalitatea socială, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în domeniul legislației privind îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă;
• exceptarea, în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii, a aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea normelor privind condiționalitatea socială, alături de normele privind condiționalitatea de mediu;
• stabilirea termenului și a modalității de aprobare a sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării, de către beneficiarii subvențiilor, a normelor privind condiționalitatea socială, respectiv 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;
• reglementarea atribuției APIA de aplicare a acestor sancțiuni, ca urmare a notificării autorităților cu atribuții în controlul și asigurarea respectării normelor din domeniul legislației privind îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, în condiții ce se stabilesc prin protocol de colaborare;
• instituirea temeiului legal pentru aprobarea, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, a Ghidului fermierului privind condiționalitatea socială.