Noul act normativ reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică

Prin OPANAF nr. 6.792/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1151 din 18 noiembrie 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3.631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare; noul Ordin reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art.30 alin.(1) din noul Cod de procedură fiscală, pentru administrarea creanțelor fiscale și a altor creanțe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2) din același act normativ, competența revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul ANAF, stabilit prin ordin al președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/ plătitorului.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.13 alin.(3) din HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate juridică, administrații județene/de sector ale finanțelor publice, care pot avea în structură unități fără personalitate juridică, denumite unități fiscale.

În temeiul acestor prevederi legale, a fost aprobată, prin OPANAF nr.3631/2015, competența teritorială de administrare, act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale sunt arondate serviciilor/birourilor fiscale.

Ca urmare a modificărilor aduse HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, a fost aprobată, prin OPANAF nr.1099/2024 și prin OPANAF nr.1100/2024 (acte normative cu caracter intern), noua structură organizatorică a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și a municipiului București.

Printre modificările de natură organizatorică se identifică și redenumirea, în cadrul Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, a serviciilor fiscale municipale/orășenești și a birourilor comunale în unități fiscale municipale/orășenești/comunale. De asemenea au fost reorganizate Serviciile fiscale orășenești Săcele, Codlea și Gheorgheni în unități fiscale municipale.

În acest context, a fost promovat acest nou act normativ de modificare a anexei la OPANAF nr.3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare, cu modificările ulterioare, pentru a reflecta redenumirea structurilor fiscale vizate de modificările de natură organizatorică.

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25, la 1 iulie, și până la data de 17 noiembrie, au ajuns la 8,79 milioane de tone, în scădere cu 31% față de o cantitate de 12,66 milioane de tone în perioada similară a anului trecut, a anunțat Comisia Europeană, care a precizat, însă, că datele sale sunt incomplete, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 2,524 milioane de tone, urmată de Lituania (1,19 milioane de tone) și Letonia (1,13 milioane de tone). În schimb, Franța, care în mod obișnuit este cel mai mare exportator de grâu din blocul comunitar, a livrat doar 920.000 de tone până acum în acest sezon, urmată de Germania, cu 890.000 de tone, și Polonia, cu 830.000 de tone. De asemenea, în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, exporturile de orz ale UE au scăzut cu 37% până la 1,83 milioane de tone, de la 2,91 milioane de tone în perioada similară a sezonului 2023/24. Și în acest caz, România este lider în UE cu exporturi de 1,106 milioane de tone de orz de la începutul sezonului actual și până în prezent.

O scădere și mai importantă, de 46%, s-a înregistrat la exporturile de porumb ale blocului comunitar, care în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024 a expediat o cantitate de aproximativ 617.000 de tone de porumb. Primii doi exportatori de porumb din UE sunt Polonia (218.554 de tone) și România (202.833 de tone).

Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au crescut cu doar 1% în ritm anual, până la 3,52 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 11% până la 7,60 milioane de tone.

În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, blocul comunitar a importat o cantitate de 2,469 milioane de tone de grâu moale din Ucraina, în creștere cu 9,4% în ritm anual, în timp ce importurile de porumb ale UE din Ucraina au crescut cu 19,4% în ritm anual, până la 3,779 milioane de tone.

Comisia Europeană a subliniat însă că datele de export pentru Italia sunt incomplete pentru ultimele cinci săptămâni, în timp ce în cazul Franței sunt incomplete de la începutul anului calendaristic 2024. De asemenea datele de export pentru Bulgaria și Irlanda sunt incomplete de la începutul anului agricol 2023/24.

Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii și pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială, act normativ care are ca obiect de reglementare asigurarea unei forme de protecție a pensionarilor, indiferent de categoria de pensie de care aceștia beneficiază, în situația emiterii unor decizii de recuperare a sumelor plătite necuvenit ulterior datei de 1 octombrie 2014, precum și sub condiția nereținerii culpei beneficiarilor în raport cu modul de generare a debitului.

Astfel, potrivit noii legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează.

Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din activități independente, nu fac obiectul scutirii de la plată, potrivit prevederilor prezentei legi.

Scutirea de la plată a debitelor, conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.

Prezenta lege intră în vigoare la data de întâi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice nr. 2073/1623/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum și a Procedurii de efectuare a restituirilor, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Prevederile art. 1 din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, cu modificările aduse prin prezenta lege, se aplică în mod corespunzător și debitelor constituite anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în sarcina beneficiarilor sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nerecuperate.