Noile evaluări ale Băncii Naționale a României (BNR) relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, în special pe termen scurt, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 8 noiembrie 2024, dată miercuri publicității. Rata anuală a inflației este de așteptat să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025. „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului țintei și semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este așteptată să își reia ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 și la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% și respectiv 3,2% indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință”, se arată în minuta BNR.

Potrivit băncii centrale, s-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflației din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 – dar și secetei severe din acest an și tendinței de majorare a cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaționistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflației de bază, dar și pe segmentele prețuri administrate și produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica prețului combustibililor se va menține probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluției recente și anticipate a cotației țițeiului.

Conform BNR, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluția prețurilor energiei și alimentelor, în contextul legislației în domeniu și al secetei prelungite din 2024, precum și traiectoria cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.

În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condițiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.

Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuși apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I și probabil pe ansamblul anului 2024, precum și ca urmare a nivelului crescut și peste așteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

Inflația de bază va recepta însă și influențele în creștere ale efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care vor devansa influențele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile și al tendinței de creștere a cotațiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaționiste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă, și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecția precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 și la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% și respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleași momente de referință.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică își va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanțelor mai slabe ale agriculturii – iar în 2025 va cunoaște o redresare moderată, în condițiile revigorării cererii externe, precum și pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuși mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, și menținerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

În contrast parțial cu aceste evoluții, consumul gospodăriilor populației își va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent și va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creșterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populației, sub impactul majorărilor de salarii și transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflației, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În schimb, contribuția formării brute de capital fix la avansul PIB este așteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condițiile frânării puternice a creșterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă față de 2023, și în contextul incertitudinilor asociate situației și programelor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că evoluția exportului net se prefigurează a fi mult mai contracționistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuția ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creșterii mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu noul cadru de guvernanță economică al UE.

Potrivit BNR, s-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.