Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Ordonanță de urgență publicat în transparență decizională, o serie de modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul de act normativ a fost promovat în contextul Deciziei Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, așa cum se menționează în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 101 din Codul fiscal sunt neconstituționale. În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei și partea necontributivă. De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale din data de 19 decembrie 2024, se arată că, „în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”. „Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției României, iar pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaș, precum și în cel al veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii”, se precizează în Nota de fundamentare.

În acest context, prin noul proiect de OUG se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României. Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%, precum și prin reglementarea aceluiași plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională. Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției, www.afir.ro, cu rol de informare, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/ sau cartofi. Potrivit unui comunicat al AFIR, finanțarea este acordată de la bugetul de stat și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), implementat în România prin Planul Strategic 2023 – 2027.

„În perioada următoare, după finalizarea reavizării criteriilor de selecție pentru componenta cartof de către Comitetul de Monitorizare, va fi emisă și publicată versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-16 în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare”, se menționează în comunicat.

Valoarea sprijinului acordat în cadrul acestei noi linii de finanțare este de până la 2.000.000 euro/ proiect. Pentru proiectele care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole pentru alte culturi decât cea a cartofului, finanțarea este de maximum 300.000 euro/ proiect. Totodată, se acordă cel mult 700.000 de euro/ proiect în cazul utilajelor pentru cartofi achiziționate de către fermele individuale, dar și în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile per proiect.

Beneficiarii eligibili pentru finanțarea acordată prin DR-16 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice) și formele asociative ale acestora: cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor fermieri, precum și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care deservesc interesele membrilor.

Prin intervenția DR-16, fermierii pot obține finanțare pentru o serie de investiții eligibile precum: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar), precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor.

De asemenea, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului.

În același timp, proiectul poate să includă și achiziționarea de sisteme de supraveghere, monitorizare și control privind culturile, spațiile și fluxurile tehnologice din exploatație, sisteme de iluminat perimetral și zonele unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploatației, stație meteo, cabină de pază.

Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-16 este disponibil pe site-ul Agenției, la secțiunea Finanțare sau accesând direct linkul Detalii și Anexe DR 16 – Portalul AFIR – informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Legea nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, act legislativ ce creează premisele unei piețe de capital mai puternice, a fost promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 193/2025.  Potrivit unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), promulgarea acestei legi subliniază angajamentul autorităților române de a consolida piața de capital și de a proteja investitorii, facilitând totodată accesul companiilor la finanțare și contribuind la dezvoltarea economiei naționale.

„Odată cu promulgarea modificărilor aduse Legii 24/2017, investitorii vor beneficia de protecție sporită și de mai multă transparență datorită reglementării modului de executare a hotărârilor judecătorești privind anularea sau constatarea nulității unei majorări de capital, dar și datorită menținerii raportării trimestriale, prin precizarea obligației de publicare a raportului financiar trimestrial, dar cu un termen extins. De asemenea, noua lege contribuie la simplificarea și accelerarea proceselor, mai ales în ceea ce privește atragerea de capital, având în vedere că termenul de exercitare a dreptului de preferință, în cazul majorărilor de capital social, se reduce acum semnificativ”, a declarat Alexandru Petrescu, președintele ASF, citat în comunicat.

Proiectul de lege a fost elaborat la nivelul ASF, în urma mai multor consultări cu entități din piață, și a vizat îndeplinirea obligațiilor României ca stat membru de a transpune în cadrul legislației naționale actele normative emise la nivel european în domeniul emitenților, precum și ducerea la îndeplinire a unor obiective din Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026.

Noua lege are în vedere, în principal:

● Un acces mai facil la capital; simplificarea procedurilor și reducerea perioadei de timp necesare pentru atragerea de capital.

▪ Termenul de exercitare a dreptului de preferință. Se introduc prevederi potrivit cărora, prin derogare de la prevederile generale aplicabile în materie, în cazul majorărilor de capital social al societăților ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața de capital, termenul minim acordat pentru exercitarea dreptului de preferință este diminuat de la 30 de zile la 14 zile calendaristice, dar nu mai mic de 10 zile lucrătoare.

▪ Transmiterea spre publicare și publicarea cu celeritate a unor hotărâri de către Monitorul Oficial. Se introduc prevederi care stabilesc un termen maxim în care hotărârile referitoare la modificarea caracteristicilor emisiunilor/numărului de valori mobiliare se transmit la Oficiul Registrului Comerțului (3 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii), respectiv un termen maxim (5 zile lucrătoare de la data admiterii cererii de depunere de către emitent la Oficiul Registrului Comerțului) în care aceste hotărâri se publică în Monitorul Oficial al României.

● Protecție sporită pentru investitori. Executarea unei hotărâri judecătorești de anulare sau constatare a nulității.

Se introduc prevederi prin care se reglementează modul de executare a unei hotărâri judecătorești prin care se dispune definitiv anularea sau constatarea nulității unei hotărâri de aprobare a unei majorări de capital social.

● Cadru mai eficient și mai transparent pentru investitori. Menținerea obligației de a întocmi și publica raportul trimestrial

▪ Raportul trimestrial. A fost menținut raportul trimestrial, mărindu-se termenul de publicare a acestuia de la 45 zile la 60 zile. Menținerea raportului trimestrial a generat, pentru unitate de abordare și asigurarea comparabilității informațiilor financiare, introducerea unor dispoziții exprese care stabilesc că dispozițiile referitoare la conținutul/modalitatea de întocmire a raportului semestrial se aplică corespunzător și în cazul raportului trimestrial, fiind introdusă o excepție de la obligativitatea publicării raportului administratorilor, care poate fi publicat opțional.

▪ Raportul semestrial. În cazul în care emitentul este obligat să întocmească raportări consolidate, situațiile financiare semestriale simplificate sunt întocmite în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate aplicabile raportărilor financiare interimare. În acest caz, raportul financiar semestrial conține situațiile financiare semestriale simplificate consolidate, precum și celelalte documente componente ale acestuia. Emitentul poate publica opțional situațiile financiare semestriale simplificate individuale, precum și celelalte documente componente ale acestuia.

„Parlamentul României a avut un rol esențial în promovarea și adoptarea acestui act legislativ important pentru dezvoltarea pieței de capital locale și, implicit, a economiei naționale în ansamblu. (…) Legea intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Până la data emiterii de către ASF a reglementărilor secundare în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 24/2017, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și completate prin legea recent promulgată, reglementările secundare emise de ASF se aplică doar în măsura în care nu contravin noii legi. Autoritatea a demarat deja procesul de elaborare a legislației secundare necesare pentru implementarea modificărilor aduse Legii 24/2017, asigurându-se că noile reglementări vor fi aplicate cât mai rapid și eficient, astfel încât piața de capital autohtonă să beneficieze pe deplin de simplificările și îmbunătățirile legislative adoptate recent”, se menționează în comunicat.