ECONOMIE
MDLPA propune o serie de măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a publicat în transparență decizională un proiect de act normativ care prevede o serie de măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor, a anunțat ministrul de resort Cseke Attila. Ministrul a arătat că raportul Băncii Mondiale despre România din 2024 susține că autorizarea lucrărilor de construcții este cea mai împovărătoare în România, mult mai puțin eficientă decât în alte state membre ale UE. Această situație este cauzată în principal de numărul mare de avize și aprobări separate pe care constructorii trebuie să le obțină înainte de a solicita o autorizație de construire.
„Rezolvăm această problemă semnalată de cetățeni, constructori, autorități locale și Banca Mondială. Reducem timpul de avizare, introducem avizarea simultană eliminând avizarea în cascadă, nu permitem condiționarea avizării de emiterea altor avize, și nu mai permitem solicitarea studiilor, documentațiilor sau avizelor care nu sunt necesare construcției și care sunt un exces de birocrație. Statul trebuie să fie pentru cetățean, nu cetățeanul pentru stat. Impunem această gândire în administrația publică, în sectorul de autorizare a construcțiilor”, a precizat Cseke Attila, citat într-un comunicat al MDLPA.
Ministrul a adăugat că această măsură va avea ca efect derularea accelerată a investițiilor, printr-o mai rapidă avizare a autorizațiilor de construcții, a PUG-urilor și PUZ-urilor, respectiv avizarea tacită și scurtarea termenelor de avizare.
În prezent, pe programul de investiții „Anghel Saligny”, derulat de Ministerul Dezvoltării, prin care se asigură infrastructura edilitară de bază în localități precum accesul gospodăriilor la apă, canalizare, gaz sau modernizarea drumurilor, media zilelor scurse între emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire este de 507 zile, sau 1 an și 5 luni, a reieșit din analiza a peste 2.700 de contracte de finanțare, iar în cazul a peste 20% dintre acestea durata este de 2 ani. În cazul investițiilor finanțate de minister din bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se scurge, în medie, 1 an și 2 luni între emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire.
„Vom avea lucrări de construire avizate în termen de 4,5-6,5 luni. Acum acest termen este de mult peste 1 an. În cazul PUG-urilor, termenul maxim legal propus este de 6 luni și jumătate față de 18 luni la o comună mică sau de 3-5 ani la localități mai mari, cum este în prezent. Pentru PUZ-uri, termenul maxim legal propus este de 5-7,5 luni față de 18-24 luni, cum este în acest moment”, a spus ministrul.
Proiectul mai stabilește că avizul de oportunitate, neavând termen de eliberare stabilit în legislația actuală, se va emite în maximum 30 zile, iar în cazul investițiilor finanțate din bani publici nu se plătesc taxe pentru avizare, nu se mai mută bani publici dintr-un buzunar al statului în altul.
În cazul în care nu se transmit observații sau nu se respinge motivat temeinic documentația de urbanism, aceasta se consideră corectă și completă după epuizarea termenului de 30 zile, iar procesul de avizare poate continua. Autoritățile publice pot solicita o singura dată completări ale documentației, iar avizul se emite la 15 zile după depunerea documentațiilor completate sau se respinge documentația cu o justificare motivată.
În cazul neemiterii avizului în termen de 15 zile, sau al neemiterii respingerii documentației justificat temeinic în termen, documentația se consideră corectă și completă.
Propunerea de act normativ prevede și sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale: respingerea nefondată a documentațiilor este contravenție și se sancționează de către Inspectoratul de Stat în Construcții.
Totodată, conform proiectului de act normativ, documentația va fi evaluată de un singur funcționar public pe tot parcursul procedurii de avizare și autorizare, asigurând astfel coerență între solicitările formulate către beneficiar.
Avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv la faza de studiu de fezabilitate sau documentație de autorizare a lucrărilor de intervenții, își păstrează valabilitatea până la recepția la terminarea lucrărilor, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora.
Actul normativ se aplică pentru investițiile finanțate atât din fonduri publice naționale sau din fonduri europene, cât și din fonduri private, iar noile termene încep să curgă de la data intrării în vigoare a actului normativ, a conchis ministrul Cseke Attila.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
