Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune noi modificări la Codul de procedură fiscală

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat astăzi în transparență decizională un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, proiect care ar urma să aducă amendamente în domeniul acordurilor de preț în avans și în cel al procedurii amiabile.

♦ În ceea ce privește domeniul acordurilor de preț în avans, MF reamintește, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că, în conformitate cu prevederile art. 52, alin. (2) din Codul de procedură fiscală, „acordul de preț în avans este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluționării unei cereri a contribuabilului/plătitorului, referitoare la stabilirea condițiilor și modalităților în care urmează să fie determinate, pe parcursul unei perioade fixe, prețurile de transfer, în cazul tranzacțiilor efectuate cu persoane afiliate, astfel cum sunt definite în Codul fiscal. Tranzacțiile viitoare care fac obiectul acordului de preț în avans se apreciază în funcție de data depunerii cererii. Contribuabilul/plătitorul va putea solicita un acord de preț în avans și pentru determinarea rezultatului fiscal atribuibil unui sediu permanent”.

„Se observă că emiterea acordurilor de preț în avans se realizează pentru tranzacții viitoare și se apreciază în funcție de data depunerii cererii. Legislația actuală nu permite extinderea prevederilor unui acord de preț în avans pentru o perioadă fiscală anterioară raportat la momentul depunerii cererii, chiar dacă tranzacțiile anterioare comportă un grad suficient de similaritate cu cele viitoare pentru care s-a emis acordul de preț în avans”, precizează inițiatorii proiectului. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a elaborat în 2013 planul de 15 acțiuni pentru contracararea vulnerabilităților identificate în sistemul internațional fiscal, intitulat „Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting” (Planul BEPS), iar din 2016 România a participat ca asociat cu drepturi depline, calitate care presupune evaluarea implementării acțiunilor care constituie standard minim al BEPS (acțiunile 5, 6, 13 și 14).

Raportul asupra Acțiunii 14 – Eficientizarea mecanismelor de soluționare a disputelor fiscale, cuprinde drept standard minim nr. 2.7 posibilitatea ca statele cu programe de acord de preț bilateral să permită, în condițiile naționale, acolo unde faptele și circumstanțele din perioada impozabilă anterioară sunt similare cu cele ale perioadei viitoare pentru care s-a emis acordul de preț în avans, să acorde posibilitate emiterii unor acorduri de preț în avans de tip roll-back. Acordul de preț în avans de tip roll-back extinde valabilitatea unui acord de preț în avans emis pentru tranzacții viitoare și poate fi util în evitarea unor dispute fiscale în domeniul prețurilor de transfer. Acest instrument se circumscrie recomandărilor generale privind îmbunătățirea proceselor naționale în vederea prevenției disputelor fiscale și a soluționării acestora într-un interval de timp rezonabil. În ceea ce privește situația disputelor fiscale la care România este parte prin procedurile amiabile (MAP), se observă că o mare parte dintre acestea au fost deschise în domeniul prețurilor de transfer, acesta fiind recunoscut drept cel mai mare generator de dispute de natură fiscală la nivel internațional. „Suplimentar, s-a constatat și un grad de încărcare ridicat al organelor de control fiscal competente în domeniul prețurilor de transfer. Prin emiterea de către organul competent central a acordurilor de preț în avans și extinderea valabilității (roll-back) acestora pentru perioade fiscale anterioare momentului depunerii cererii, nu mai este necesară verificarea de către organele de control fiscal a corectitudinii aplicării principiului valorii de piață în tranzacțiile pentru care a fost emis acordul, cunoscându-se faptul că procesul este unul de complexitate ridicată și care poate genera dublă impunere. Este necesară, astfel, o modificare a prevederilor Codului de procedură fiscală referitoare la condițiile de emitere a acordului de preț în avans în sensul alinierii acestora la recomandările OCDE în domeniu”, se subliniază în Nota de fundamentare.

În acest context, prin proiectul de OUG supus consultării publice se propune, între altele, modificarea prevederilor art. 52 din Codul de procedură fiscală în sensul acordării posibilității extinderii valabilității unui acord de preț în avans și pentru perioade fiscale anterioare raportat la momentul depunerii cererii privind emiterea acordului. Modificarea se poate realiza prin introducerea unor alineate noi în cadrul art. 52 după alineatul (2), astfel: (2^1 ) Prin excepție de la prevederile alin. (2) al prezentului articol, dacă tranzacțiile viitoare menționate la alin. (2) au avut loc și anterior momentului depunerii cererii în condiții similare, contribuabilul/plătitorul poate solicita extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans (roll-back A.P.A.), perioadă care nu poate depăși trei ani fiscali încheiați anteriori anului în care s-a depus cererea; (2^2 ) Extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans se aprobă de către organul fiscal competent în emiterea acordului de preț în avans în condițiile stabilite de acesta prin ordin al președintelui ANAF; (2^3 ) În situația în care cererea privind emiterea unui acord de preț în avans este acceptată de ANAF, inclusiv cererea privind extinderea valabilității acordului de preț în avans pentru o perioadă anterioară anului în care s-a depus cererea, conducătorul organului de inspecției fiscală competent poate decide suspendarea unei inspecții fiscale în condițiile art. 127.

Avându-se în vedere faptul că autoritatea competentă în emiterea acordurilor de preț în avans este ANAF, se propune modificarea art. 52 alineatul (22) din Codul de procedură fiscală prin mențiunea obligației autorității competente de a reglementa prin ordin al președintelui procedura și condițiile de soluționare a cererii privind extinderea pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans, după cum urmează: (22) Prin ordin al ministrului Finanțelor se stabilește procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate. Prin ordin al președintelui ANAF se stabilește procedura privind emiterea acordului de preț în avans, precum și conținutul cererii pentru emiterea acordului de preț în avans și a cererii de modificare, extindere, revizuire sau a extinderii pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preț în avans (roll-back A.P.A.).

Având în vedere posibilitatea ca în eventualitatea acceptării analizei cererii privind emiterea unui acord de preț în avans de tip roll-back prin extinderea pentru o perioadă anterioară să existe un act de control în desfășurare pentru aceeași perioadă fiscală, se propune posibilitatea suspendării actului de control până la soluționarea cererii de emitere a acordului în avans prin modificarea art. 127 alineatele (1) și (2) astfel:  la articolul 127, alineatul (1), după litera i^1 ) se introduce o nouă literă, litera i^2 ), cu următorul cuprins: i^2 ) pentru emiterea unui acord de preț în avans în condițiile art. 52 alin. (2^3 );  la articolul 127, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În cazul prevăzut la alin. (1), inspecția fiscală este suspendată până la data la care încetează motivul suspendării, dar nu mai mult de 6 luni de la data suspendării. Termenul de 6 luni nu operează în situația prevăzută la alin. (1) lit. i^1 ) și i^2 ). În aceste cazuri, inspecția fiscală se reia după data finalizării procedurii judiciare sau după data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, precum și după data la care organul de inspecție fiscală are acces la documentele financiar-contabile ale contribuabilului, respectiv după data emiterii acordului de preț în avans.

♦ Proiectul aflat în transparență decizională vizează, de asemenea, modificări la Codul de procedură fiscală în domeniul procedurii amiabile. Astfel, inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare, că, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. (1) din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care menționează că, în baza prevederilor convențiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, când un contribuabil consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile acelor convenții sau acorduri, acel contribuabil se poate adresa inclusiv autorității competente din România pentru deschiderea unei proceduri amiabile în vederea soluționării cazului în mod unilateral sau împreună cu celălalt stat contractant. În contextul evaluărilor efectuate în cadrul procesului de aderare la OCDE, la nivelul grupului de lucru subsidiar al Comitetului pentru Afaceri Fiscale, FTA MAP Forum, România a primit o serie de recomandări pentru îmbunătățirea proceselor specifice procedurii amiabile prin care sunt soluționate disputele fiscale cu partenerii internaționali în baza tratatelor și convențiilor la care România este parte.

Grupul FTA MAP Forum face parte, alături de alte 9 grupuri subsidiare, din Comitetul pentru Afaceri Fiscale, unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în cadrul procesului de aderare la OCDE. Obținerea avizului formal al Comitetului pentru Afaceri Fiscale este condiționată de obținerea opiniei tehnice a tuturor grupurilor sale subsidiare. „În acest context, grupul FTA MAP Forum a evaluat România în cadrul procesului de aderare la OCDE la 28 septembrie 2023 și la 20 noiembrie 2024, concluziile ambelor evaluări au rezultat în recomandări prioritare pentru autoritățile române. Având în vedere obiectivul strategic al României de aderare la OCDE și derularea evaluărilor în comitele sectoriale ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, Ministerul Finanțelor demarează procesul de amendare a legislației fiscale pentru implementarea eficientă a recomandărilor prioritare primite de România de la grupul de lucru subsidiar al Comitetului pentru Afaceri Fiscale, FTA MAP Forum. Se observă necesitatea unei clarificări a modului în care normele legale interne interacționează cu prevederile din tratatele și convențiile internaționale de evitare a dublei impuneri la care România este parte. Având în vedere rețeaua de tratate bilaterale la care România este parte (peste 80), este necesar ca legislația primară să cuprindă prevederi care să faciliteze o aplicarea efectivă și care să aibă drept rezultat modificarea obligațiilor fiscale ale contribuabililor”, precizează reprezentanții MF în Nota de fundamentare.

Potrivit inițiatorilor proiectului, se observă, de asemenea, necesitatea unei clarificări a faptului că rezultatul unei proceduri amiabile se implementează indiferent de termenele de prescripție prevăzute de legislația internă. Această nouă prevedere armonizează legislația primară cu prevederile Convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România. Suplimentar, având în vedere interacțiunea dintre obligațiile ce decurg din tratatele și convențiile internaționale de evitare a dublei impuneri la care România este parte și constatările naționale care au stat la baza deschiderii procedurii amiabile, este necesar ca în cadrul procesului de soluționare a litigiilor autoritatea competentă să aibă posibilitatea de aprecia în mod independent situațiile fiscale asupra căruia este chemată să se pronunțe. În acest sens – afirmă inițiatorii proiectului – chiar dacă constatările naționale care au stat la baza deschiderii procedurii amiabile sunt întemeiate, autoritatea competentă poate, în cadrul procesului de soluționare și din motive ce țin îndeplinirea obligațiilor internaționale ce decurg din prevederile tratatelor și convențiilor, ajunge la concluzii sau rezultate a căror implementare impun prevalența deciziei de soluționare asupra celorlalte acte administrative.

Principiul prevalenței deciziei de soluționare asupra actelor administrative este necesar pentru că, dacă nu s-ar aplica, autoritatea competentă din România s-ar afla în imposibilitatea de a se angaja în mod real cu celelalte autorități competente spre soluționarea litigiilor fiscale și, în final, de a-și îndeplini obligațiile ce decurg din tratatele și convențiile la care este parte.

Având în vedere gama variată, complexă, sensibilă a situațiilor fiscale ce pot fi supuse analizei în cadrul unui litigiu fiscal, respectiv faptul că determinarea prețurilor de transfer nu reprezintă o știință exactă, este necesar ca autoritatea competentă să-și exercite dreptul de apreciere cu respectarea prevederilor legale, dar fără ca libertatea de apreciere să-i fie îngrădită de efectele actelor administrative anterioare la emiterea cărora nu a fost disponibilă documentația prezentată în cadrul unei proceduri amiabile.

„Ținând cont de faptul că, în prezent, cadrul legislativ nu prevede reglementări referitoare la interacțiunea dintre procedura amiabilă și alte căi de atac administrative și/sau juridice și având în vedere posibilitatea persoanei afectate de a utiliza mai multe forme de contestare a actelor administrative ce au stat la baza declanșării procedurii amiabile, este necesară reglementarea interacțiunii dintre parcursul acestor proceduri de atac și implementarea unui rezultat atins în procesul de soluționare a procedurii amiabile. Accesul inițial la instrumentul procedurii amiabile nu este condiționat de inexistența altor căi de atac, însă implementarea deciziei de soluționare poate fi realizată doar după renunțarea la dreptul de a mai promova alte căi de atac, respectiv la încheierea în mod ireversibil a procedurilor căilor de atac deja deschise. Acest lucru este necesar deoarece, dacă nu s-ar aplica, rezultatele deciziei de soluționare a procedurii amiabile ar putea fi afectate de concluziile obținute în celelalte căi de atac. În acest sens, organul competent în soluționarea procedurilor amiabile, va aproba prin ordin al președintelui ANAF decizia de soluționare a procedurii amiabile după ce persoana afectată renunță în mod ireversibil la celelalte căi de atac. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că rezultatele obținute prin soluționarea procedurii amiabile, asupra cărora contribuabilul și-a dat acordul, vor produce efectele dorite de ambele părți”, se arată în documentul citat.

În acest context, prin noul proiect de OUG se propune restructurarea conținutului art. 282 „Procedura amiabilă” în vigoare din Codul de procedură fiscală și introducerea unor prevederi care să îmbunătățească cadrul de aplicare a prevederilor convențiilor și tratatelor fiscale, respectiv a rezultatelor procedurilor amiabile soluționate, în activitatea specifică a autorității competente.

Propunerea de modificare a art. 282 vizează armonizarea formulărilor existente în legea națională cu textul și standardul prevăzut de art. 25 al Convenției model OECD de evitare a dublei impuneri, precum și introducerea unor norme procedurale similare celor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, cu scopul de a se asigura o abordare unitară, după cum urmează:

 asigurarea accesului contribuabilului la procedura amiabilă și atunci când acesta identifică acțiuni ale unuia sau al ambelor state care vor avea ca rezultat o impozitare neconformă cu prevederile unei convenții fiscale, fără să se aștepte ca impozitarea care conduce la o posibilă dublă impunere să se producă sau să îi fie adusă la cunoștință, și astfel să producă deja efecte. Totodată, se precizează că accesul la procedura amiabilă este garantat indiferent de alte căi de atac prevăzute de legislația internă;

▪ precizarea termenului de trei ani în care persoana afectată se poate adresa autorității competente pentru declanșarea procedurii amiabile și extinderea termenului prevăzut de o convenție fiscală acolo unde aceasta prevede un termen mai scurt de trei ani;

▪ în ceea ce privește implementarea rezultatului unei proceduri amiabile desfășurată cu o altă autoritate competentă în baza convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România, se propune să se realizeze, prin emiterea unei decizii de soluționare, similar cu prevederile art. 283^5 referitor la procedurile amiabile derulate în baza Directivei (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană;

▪ asigurarea accesului la procedura amiabilă în cazurile în care convențiile sau acordurile de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state nu includ o prevedere similară art. 9 alineatul (2) din Convenția model OCDE privind ajustările corespunzătoare;

▪ introducerea unor precizări referitoare la interacțiunea dintre calea de atac judiciară și procesul de soluționare a procedurii amiabile prin care se clarifică obligațiile autorității competente române implicate în situația în care a fost pronunțată o hotărâre definitivă;

▪ se aduc clarificări privind aplicarea normelor propuse și pentru procedurile amiabile aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentelor modificări.

Potrivit reprezentanților MF, printre altele, modificările propuse au drept consecință, pe de o parte, evitarea litigiilor fiscale, iar pe de altă parte, soluționarea eficientă a acestora, dacă este cazul. „Menționăm că disputele fiscale referitoare la aplicarea convențiilor și acordurilor la care România este parte necesită resurse umane cu un nivel ridicat de experiență în domeniul fiscal și care să fie implicate în aceste procese pe o perioadă lungă de timp. Aceste aspecte fac litigiile fiscale să fie foarte costisitoare pentru ambele state contractante implicate. Prin clarificarea cadrului de reglementare în acest domeniu se pot obține reduceri de cheltuieli în gestionarea stocului de proceduri amiabile în care este implicată autoritatea competentă”.

ECONOMIE

ANAF a actualizat proiectul de Ordin prin care propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat proiectul de Ordin publicat în transparență decizională prin care propune modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art 375 alin.(1^1) și la art. 435 alin. (3^1) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Potrivit proiectului de Ordin actualizat, în urma modificărilor propuse, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal ridicat al operatorilor economici persoane juridice, prevăzute la art. 1 al Ordinul comun 417/1204/2025, ar urma să fie următoarele:

1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;

2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;

3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;

4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;

5. operatorii economici care au obținut autorizații și/sau au fost înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni. Nu intră în această categorie operatorii economici care au reînnoit în ultimele 12 luni autorizațiile obținute anterior;

6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;

7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:

a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, în sensul 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;

b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile de la termenul legal;

c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una dintre următoarele situații:

  1. nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  2. nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  3. care înregistrează obligații fiscale/bugetare altele decât cele prevăzute la lit. i) și ii) și care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;
  4. au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;

d) care au asociați majoritari și/sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile ale căror autorizații/atestate au fost revocate și care se încadrează într-una dintre următoarele situații:

  1. la data radierii sau cesionarii parților sociale/acțiunilor, societățile respective înregistrau obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF;
  2. a fost deschisă procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;

e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale, se constată că pentru cel puțin 25% din suma solicitată nu au drept de restituire;

f) care nu au fonduri financiare necesare achizițiilor de produse accizabile.

De asemenea, proiectul publicat în consultare publică prevede că, în situația în care în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată faptul că un operator economic autorizat și/sau înregistrat, care nu a fost încadrat inițial în categoria de risc fiscal ridicat, se încadrează, ulterior, într-unul dintre criteriile de risc menționate, în termen de maximum 5 zile se comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, riscul fiscal identificat, în vederea analizării și informării autorității vamale teritoriale competente.

Continuare

ECONOMIE

Consiliul Concurenței a declanșat șase investigații în sectorul auto

Radio CECCAR FM

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România.

Potrivit unui comunicat al instituției, „autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea”.

Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului.

„Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto activi în România: BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL. Importatorii inspectați comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România.

„Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Prejudicii de 225 milioane lei reprezentând rambursări necuvenite de TVA, în ultimul an

Radio CECCAR FM

În ultimul an, organele de control fiscal din cadrul ANAF au descoperit cazuri de contribuabili care au solicitat TVA, cu rea-credință, de la bugetul general consolidat al statului, informează instituția, într-un comunicat. „Astfel, au fost instrumentate un număr de 29 de cazuri în care a fost stabilit un prejudiciu total de 225 milioane lei, reprezentând TVA, fiind sesizate organele de urmărire penală competente”, se menționează în comunicat.

Potrivit reprezentanților Administrației Fiscale, în unul dintre cazurile investigate a fost descoperit un circuit tranzacțional fictiv prin intermediul căruia patru societăți coordonate de aceeași grupare au solicitat și obținut, fără drept, taxă pe valoare adăugată în sumă totală de 44,54 milioane lei. Cele patru societăți care au solicitat taxă pe valoare adăugată înregistrau achiziții fictive de utilaje frigorifice de la mai multe societăți interpuse, create și controlate de beneficiarul real al rambursărilor ilegale cu scopul de a crea aparența unor operațiuni care în fapt nu au existat.

În cadrul investigațiilor efectuate, principalul mod de acțiune frauduloasă identificat constă în crearea unei TVA deductibile pe baza unor tranzacții fictive, fără caracter economic, derulate prin intermediul unor lanțuri tranzacționale formate din contribuabili care au simulat un comportament fiscal conform, în fapt, aceștia acționând pe paliere infracționale, cu roluri bine definite.

Digitalizarea ANAF creează premisele unei evaluări eficiente a comportamentului fiscal al contribuabililor și facilitează depistarea și instrumentarea cazurilor de evaziune fiscală care au avut ca scop obținerea unor rambursări necuvenite de TVA.

Perfecționarea continuă a capacității de analiză integrată a datelor fiscale disponibile la nivelul ANAF conduce la identificarea timpurie a contribuabililor cu risc fiscal ridicat și la o acțiune operativă a organelor fiscale, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, ca premisă pentru reducerea decalajului fiscal.

„Dorim să reamintim că relațiile dintre contribuabil și organul fiscal sunt fundamentate pe bună-credință. În acest sens, contribuabilul trebuie să își îndeplinească obligațiile și să își exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și să declare corect datele și informațiile privitoare la obligațiile fiscale datorate. În cazul în care contribuabilii acționează cu rea-credință pentru a obține, fără drept, sume de bani cu titlu de rambursări de TVA, ANAF sesizează organele de urmărire penală, inclusiv în cazurile de tentativă”, precizează ANAF, în comunicat.

Continuare

Trending