Rețele sociale

ECONOMIE

Detalii despre bugetul pe 2017, aprobat de Guvern

Radio CECCAR FM

⠀

acum 7 ani

⠀

Guvernul a aprobat, marţi seară, proiectul bugetului de stat pe 2017, care prevede alocarea a 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), pentru Apărare, precum şi a 39,4 miliarde lei pentru investiţii finanţate de la buget, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan.

Potrivit Guvernului, Bugetul pe 2017 prevede următoarele alocări de fonduri:

Sănătate

33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite
Construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf
Achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)
Dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educaţie

25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din învăţământ
Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli
Finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 mil. lei) – după cum veţi vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanţare pentru construcţia a 2.000 de şcoli şi a 2.500 de creşe şi grădiniţe

Muncă şi protecţie socială

79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)
Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor

13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva
Finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda
Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centurii municipiului Bucureşti între A1 şi DN7
Finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 mil. lei)
Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naţionale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei)
Asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene

6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli
Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul naţional pentru dezvoltare locală
Construirea a 30 de cămine studenţeşti
Demararea contrucţiei pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuinţe), dintre care 850 se finalizează în 2017

Ministerul Agriculturii

17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Plata tuturor subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)
Programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei

467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea şi modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)
Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)
Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)
Revitalizarea producţiei de Lignit de la Jilt Sud şi Roşia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei

302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programului naţional de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)
Centre de consultanţă şi informare (2,5 mil. lei)
Dublarea investiţiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naţionale

16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne

11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 contaniere pentru intervenţii (140,3 mil. lei)
Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră) (65 mil. lei)
Reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe

779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Pregătirea preşedinţiei României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)
Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)
Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiţiei

3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie (15,3 mil. lei)
Creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)
Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanţi, cu decontarea cheltuielilor
Asigurarea participării României la 40 de târguri internaţionale (24 mil. lei) şi decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului

471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.
Împădurire şi realizarea de perdele forestiere
Dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor

Ministerul Apelor şi Pădurilor

347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Împădurirea a minim 5.000 ha
Corectarea torenţilor prin consolidări de maluri
Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului şi Sportului

432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016

Principalele finanţări:
Finanţarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)
Finanţarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)
Programul ”România în mişcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului

80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)
Finalizarea investiţiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora (2 mil. lei)
Dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole
Reabilitarea ”Muzeului ţăranului român”
Finanţarea festivalului internaţional de muzică clasică ”George Enescu” şi a festivalului internaţional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării şi Inovării

1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Realizarea unui reactor de generaţia 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă
Finanţarea proiectului ELI – laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicaţiilor

510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)
Capitalizarea Poştei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni

19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Cursuri de limba română pentru membri ai comunităţilor istorice (4 mil. lei)
Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social

11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Transparentizarea deciziilor în cadrul administraţiilor publice locale

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Creşterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătăţirea fluxurilor comunicaţionale intra- şi interinstituţionale

Ministerul Finanţelor

3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016

Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

24 aprilie 2024

✓

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending