Rețele sociale

ECONOMIE

Cercetători: încălzirea globală i-a îmbogățit pe bogați și i-a sărăcit pe săraci

Radio CECCAR FM

În ultima jumătate de secol, schimbările climatice au sporit inegalitatea între țări, ducând la reducerea creşterii economice în țările cele mai sărace, în timp ce, sporesc prosperitatea în unele dintre cele mai bogate ţări, arată un nou studiu, transmite BBC, potrivit Mediafax.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Stanford din California, din cauza încălzirii globale discrepanța dintre cele mai sărace și cele mai bogate țări este cu aproximativ 25% mai mare.

Țările africane în latitudinile tropicale au fost cel mai grav afectate, PIB-ul pe cap de locuitor din Mauritania și Niger fiind cu peste 40% mai mic, din cauza creșterii a încălzirii globale.

India, despre care Fondul Monetar Internațional (FMI) spune că va deveni cea de-a cincea economie mondială în acest an, a avut un PIB pe cap de locuitor cu 31% mai mic în 2010, din cauza încălzirii globale. iar PIB-ul Braziliei, a 9-a economie mondială, cu 25%.

Pe de altă parte, potrivit studiului publicat în Proceedings of the Journal of the National Academy of Sciences, încălzirea globală a contribuit la PIB-ul pe cap de locuitor al câtorva state bogate, printre care se numără și unii dintre cei mai mari generatori de gaze cu efect de seră din lume.

Co-autorul profesorul Marshall Burke, de la Departamentul de Științe Earth System Science de la Universitatea Stanford, a petrecut mai mulți ani analizând legătura dintre temperatură și fluctuațiile economice în 165 de țări, între anii 1961 și 2010.

Studiul a utilizat mai mult de 20 de modele climatice pentru a determina cât de mult au afectat schimbările climatice temperatura țărilor, iar apoi a calculat 20.000 de versiuni ale ritmului anual de creștere, dacă nu ar fi existat fluctuații în temperatură.

Profesorul Burke a demonstrat că încălzirea globală a accelerat în țările răcoroase, pe parcursul anilor mai călduroși, în timp ce în țările calde a încetinit.

„Datele istorice arată că, în mod clar, culturile sunt mai productive, oamenii sunt mai sănătoși și suntem mai productivi la locul de muncă când temperaturile nu sunt nici prea calde, nici prea reci”, a spus el.

Cercetătorii spun că, deși există o anumită incertitudine în ceea ce privește beneficiile pe care țările mai reci și mai bogate le au, impactul asupra țărilor mai calde de-a lungul istoriei a fost neechivoc. Dacă cercetătorii ar fi luat în considerare fenomenul de încălzire globală încă de la începutul Revoluției Industriale, efectele observate ar fi fost mult mai mari.

„Rezultatele acestui studiu sunt în concordanță cu ceea ce a fost cunoscut de ani de zile, că schimbările climatice acționează ca un multiplicator de amenințări, profită de vulnerabilitățile existente și le înrăutățește”, spune Happy Khambule, consilier politic la Greenpeace Africa. „Acest lucru înseamnă că cei mai săraci și cei mai vulnerabili sunt cei mai afectați de schimbările climatice, iar țările în curs de dezvoltare trebuie să facă față impactului din ce în ce mai puternic al climei, în detrimentul propriei dezvoltări”.

Khambule a spus că impactul asupra Mozambicului este clar după pagubele produse de ciclonul Kenneth, care a provocat mai mult de 40 de decese pe 25 aprilie. În martie, mai mult de 900 de persoane au decedat în Mozambic, Malawi și Zimbabwe din cauza ciclonului Idai. Dar chiar și Africa de Sud, care beneficiază de o infrastructură mai sofisticată, s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme precum criza de apă Ziua Zero din 2018 și inundațiile recente din Kwa-Zulu Natal.

Potrivit studiului, între 1961 și 2010 toate cele 18 țări ale căror emisii istorice totale sunt mai mici de 10 tone de CO2 pe cap de locuitor au suferit un impact negativ din cauza încălzirii globale, cu o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor de 27%.

În schimb, 14 din cele 19 țări ale căror emisii cumulate depășesc 300 de tone de CO2 pe cap de locuitor, au beneficiat de încălzirea globală, cu o contribuție medie la PIB pe cap de locuitor de 13%.

Solomon Hsiang, profesor de politică publică la UC Berkeley, afirmă că, deși impactul încălzirii globale asupra țărilor mai sărace și mai calde este unul cert, impactul negativ se resimte și în țările mai bogate . De asemenea, este mai puțin clar modul în care țările din latitudinile mijlocii, inclusiv în SUA, China și Japonia au fost afectate de creșterea încălzirii globale.

„Pe termen lung, schimbările climatice nu sunt de folos nimănui”, a precizat Khambule. „Dacă vom continua, ne vom confrunta cu schimbări climatice majore. Este esențial ca cei mai mari emițători din lume să-și reducă emisiile de CO2 cu cât mai repede cu putință”.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending