ECONOMIE
Opt companii din zece declară că au o politică de reducere a pierderilor de energie
Opt companii din zece spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei, aceasta fiind o creștere de 13 puncte procentuale în ultimele 12 luni, dar numai 4 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică, transmite Mediafax.
Conform celei de-a doua ediții a studiului „Eficiența energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal cu suportul Valoria, în România, în 2019, 64% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, față de 69% anul trecut.
Pe de altă parte, 75% dintre companii spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, un procent în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul anterior.
”Datele comparative dintre rezultatele ediției 2019 și ale celei din 2018 arată evoluții timide pe anumite paliere, dar și câteva evoluții mai curajoase pe altele. Este evident că acționând în cunoștință de cauză, în urma consilierii primite de la experți, măsurând și cuantificând permanent, companiile înțeleg că pot lua măsuri pentru a crește eficiența energetică și a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu și pe termen lung”, spune Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal România.
Cele mai multe companii dintre cele respondente (61% în 2019 față de 62% în 2018) spun că eficiența energetică înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop. Pe de altă parte 17% în acest an, comparativ cu 14% anul trecut, identifică acest concept cu capacitatea de a efectua o acțiune cu un consum minim de energie.
În 2019, 62% dintre companii, în creștere de la 55% în 2018, nivelul actual de monitorizare a consumurilor în companie este realizat doar printr-un contor general pe utilități, iar 40% față de 34% au contorizări interne detaliate cu citire manuală. În acest an, numai 25% dintre companiile respondente spun că au și contorizări interne detaliate cu citire automată, în creștere de la 17% la ediția de anul trecut.
Există o creștere, de la 7% în 2018 la 12% în 2019, a procentului companiilor care au date de consum exportabile în Excel, în timp ce procentul companiilor unde găsim un consum de energie integrat cu monitorizarea producției rămâne constant la 7%.
O tendință pozitivă este indicată de faptul că 79% dintre companiile respondente în 2019, față de 66% în 2018, spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei – o creștere de 13 puncte procentuale în ultimele 12 luni.
Un procent semnificativ de 75% dintre companii, dintre cele respondente, spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, o creștere de 6 puncte procentuale față de anul anterior.
Numai 4 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică. La nivel de industrii, cele mai puține companii cu astfel de investiții sunt din construcții/imobiliare (20% în 2019 față de 19% în 2018), urmate de cele din alimentație/agricultură (21% față de 29%) și din servicii profesionale (32% față de 27%).
Studiul EnergyPal mai relevă și faptul că procentul companiilor respondente care spun că au realizat un audit energetic al clădirilor este de 51% în 2019, în creștere cu 9 puncte procentuale față de anul trecut. Cele mai multe companii care au realizat un audit energetic al clădirilor sunt cele din producție industrială (69%).
Dacă anul trecut 38% dintre companiile respondente spuneau că au o persoană responsabilă din cadrul companiei care se ocupă de planul de eficientizare energetică (manager energetic), în 2019 procentul crește la 45%. Cele mai puține companii cu un astfel de rol sunt din transporturi (18%), urmate de cele din producție industrială (20%) și alimentație/agricultură (23%).
Din păcate la analiza pe industrii, observăm că cele mai multe companii respondente din construcții/imobiliare (54%) nu au efectuat o instruire a angajaților cu privire la modalitățile de a conserva energia, spre deosebire de 60% dintre companiile din producție industrială și 61% din transporturi.
Chestionarul, la care s-au primit 175 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 10 februarie 2018 – 30 martie 2018.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 3 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 3 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor