Rețele sociale

ECONOMIE

Studiu: circa 190.000 mp de centre comerciale vor fi livrați în 2019

Radio CECCAR FM

Aproximativ 190.000 mp de centre comerciale vor fi livrați în 2019, dintre care majoritatea se află în orașe regionale, iar 18% din noile construcții vor fi extinderi, în condițiile în care traficul în centrele comerciale a înregistrat o creștere de 3,2%, de la an la an, arată un studiu CBRE, conform Mediafax.

Stocul modern de spații destinate centrelor comerciale a atins 2,1 milioane mp, dintre care 38% se află în București, iar 62% este localizat în orașele regionale.

Cererea este în creștere, iar cele mai solicitate centre comerciale din București și din țară sunt ocupate integral, având liste de așteptare pentru chiriașii care nu au mai găsit spații libere.

“Segmentul centrelor comerciale a avut un an plin și a crescut față de 2017. În 2018, pe piața locală și-au făcut intrarea 24 de mărci noi, dintre care 79% au ales spații în centre comerciale. Acesta rămâne formatul de retail preferat atât de chiriași, cât și de clienți, chiar dacă asistăm la o dezvoltare accelerată a comerțului electronic. Deși comerțul online a luat avânt, centrele comerciale și-au diversificat și rafinat ofertele, investind în crearea unei atmosfere prietenoase, crescând numărul de spații și servicii pentru petrecerea timpului liber și sporind alternativele pentru familii sau facilitând accesul în parcări. Magazinele își extind suprafețele închiriate pentru a avea mai mult loc de expunere a conceptelor și noilor colecții și a susține astfel și vânzările online. S-a putut observa o creștere a unor indicatori de performanță cum sunt traficul și coșul mediu de cumpărături, ceea ce ne confirmă că centrele comerciale rămân favoritele consumatorilor, fie că vin pentru a mânca în food court-uri, pentru a cumpăra articole vestimentare sau pentru a se relaxa”, spune Carmen Ravon, Head of Retail Leasing al CBRE Romania.

Centrele comerciale analizate de CBRE sunt situate în București și în orașele regionale și au înregistrat o creștere a traficului de 3,2% de la an la an și o majorare a valorii medii a coșului de cumpărături de 2,3%. Măsurarea coșului mediu nu s-a făcut pe baza tranzacțiilor propriu-zise, ci luând în calcul traficul, adică numărul de oameni care au tranzitat centrul comercial în perioada de referință. Astfel, a fost monitorizată tendința, mai degrabă decât nivelul efectiv al cheltuielilor.

În ceea ce privește fluctuația traficului, analizată lunar, de la un an la altul, s-a constatat că în septembrie a fost cea mai mare creștere, față de aceeași perioadă a anului anterior. Luna cu cel mai ridicat trafic este în continuare decembrie, când a fost raportată o creștere de 3,6%, față de restul anului.

În funcție de dimensiunea centrelor comerciale, acestea au fost clasate ca: centre comerciale tradiționale mici, cu o suprafață totală închiriabilă ce variază între 5.000 mp și 19.999 mp, care reprezintă 34% din totalul centrelor analizate; centre comerciale tradiționale medii care se încadrează între 20.000 mp GLA și 39.999 mp GLA și au o pondere de 33% și centre comerciale tradiționale mari, care se găsesc în intervalul 40.000 – 79.999 mp GLA și reprezintă 33% din ansamblul centrelor comerciale cuprinse în raportul CBRE. Conform rezultatelor studiului, chiriașii care ocupă peste 50% din toate centrele analizate sunt magazinele care comercializează articole vestimentare și accesorii (circa 30% din suprafața totală a unui centru comercial), urmate de restaurante și fast food-uri (20%) și de furnizorii de servicii pentru petrecerea timpului liber (10%). Cele mai multe magazine ocupă o suprafață de sub 50 mp și au o pondere de 34% din totalul magazinelor amplasate în centrele comerciale incluse în cercetare. Acestea sunt urmate îndeaproape de unități care se află în spații de 50 – 100 mp și reprezintă 26% dintre chiriași. Magazinele mari, cu suprafețe care se situează între 200 mp și maximum 500 mp, au o pondere de 11%. Unitățile cu suprafețe foarte mari, care depășesc 1.000 mp, ocupă deocamdată doar 6% din suprafața analizată.

Evoluția pozitivă a pieței centrelor comerciale se reflectă și în cifrele de afaceri realizate. Astfel, cifra totală medie este de 10 milioane euro, în creștere cu 5,5% față de anul anterior. Jucătorii consacrați au raportat ușoare creșteri ale veniturilor, în timp ce proiectele regionale au avut mici scăderi, pe fondul dezvoltării comerțului electronic. Chiria medie a fost estimată la 27 euro/mp/lună. În estimarea acestei valori, nu au fost luate în calcul și chiriile plătite de supermarketuri, hypermarketuri, magazine de tip DYI, cinematografe și săli de bowling.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending