ECONOMIE
Criza de pe piața forței de muncă determină firmele să investească în digitalizare
Două treimi dintre companiile românești sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate, potrivit Mediafax.
79% vizează investiții în producție, 50% în control și 46% în planificare, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească.
Problema lipsei resurselor umane afectează întreaga piață a muncii din România, iar companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre tehnologie, automatizare și digitalizarea proceselor, arată concluziile studiului de percepție ,,Digitalizarea în companiile industriale din România’’, realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială.
Potrivit studiului, majoritatea companiilor (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și Big data, reprezintă principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate. Pe lângă digitalizare, modernizarea și formarea forței de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte ce pot crește eficiența companiilor, în opinia a 61% dintre companii.
49% mizează pe digitalizare pentru reorganizarea proceselor, 25% pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, iar 15% prin mecanizare.
Pentru aproximativ două treimi dintre companiile din industrie, digitalizarea este o prioritate recentă, ce a început să se contureze în ultimii 3 ani.
În prim-plan se află companiile mari, cu peste 1.000 de angajați și bugete semnificative, interesate să investească în digitalizarea producției (79%), controlul activității (50%) și planificare (46%). 28% dintre respondenți mizează pe digitalizare pentru procesele generale de operare, iar 26% pentru sprijinul decizional.
,,A patra revoluție industrială, denumită generic Industria 4.0, este încă la început de drum în România. Deși aflate în etape incipiente ale implementării digitalizării, companiile din industrie privesc digitalizarea drept principala modalitate prin care pot crește eficiența companiei. Totuși, companiile nu profită la capacități maxime de noile tehnologii’’, arată concluziile studiului.
Motivele țin, în primul rând, de condiții financiare și de infrastructură insuficiente – doar o treime dintre companiile din industrie dețin bugetele și infrastructura necesare pentru a-și digitaliza activitatea. Dincolo de restricțiile bugetare și de infrastructură, firmele se confruntă cu lipsa oamenilor instruiți în domeniu.
A patra revoluție industrială este caracterizată de informatizarea proceselor industriale, care conduce la crearea unei fuziuni între lumea fizică și cea digitală. Industria 4.0 presupune, în esență, un transfer parțial al autonomiei decizionale sistemelor cibernetice. În prezent, Industria 4.0 își centrează eforturile către inovare și crearea de noi modele de business.
Oamenii de afaceri români par să fi înțeles că, într-o economie globală, competitivitatea și performanța vor fi condiționate de modul în care vor implementa noile tehnologii, arată studiul. În prezent, una din patru companii investește în digitalizare în mod continuu, iar 3 din 10 companii au realizat un plan de investiții pentru digitalizare.
Studiul arată, astfel, că cele mai multe companii din industrie și-au declarat intenția de a realiza investiții în digitalizare în viitor, chiar dacă nu și-au făcut încă niciun plan concret. Proporția companiilor care doresc investiția în următorii 3 ani ajunge la 97%.
În prim-plan se află industria IT, care investește în cea mai mare măsură în mod continuu în digitalizare.
Spre comparație, industria textilă se confruntă mai mult cu lipsa muncii calificate în activități ce presupun abilități digitale și cu dificultăți de finanțare, comparativ cu celelalte ramuri industriale. Pe de altă parte, industria echipamentelor electrice și electronice deține în cea mai mare măsură resursele financiare pentru a realiza digitalizarea(raportat la nevoile proprii,conform unei evaluări proprii),
,,Tehnologiile implementate în prezent sunt eficiente, dar Industria 4.0 aduce inovații ce imprimă un ritm alert de schimbare de la zi la zi, pe care industria românească trebuie să îl urmeze pentru a se menține în competiție. În prezent, procesele de planificare, producție și control sunt cele mai prioritizate domenii pentru implementarea digitalizării. Acest aspect este unul firesc întrucât companiile au început și continuă digitalizarea pentru a-și crește eficiența, a avea un control mai bun asupra activității și a reduce timpii de lucru’’, arată concluziile studiului.
Potrivit rezultatelor studiului, companiile din industria românească implementează în prezent doar parțial tehnologiile industriei 4.0.
Situația este una bună privind optimizarea proceselor,colectarea și analiza datelor, automatizarea, conectarea la rețea și internetul, fiind noțiuni prezente în peste 50% dintre companii.
Totuși, există loc de îmbunătățire în ceea ce privește alte aspecte esențiale precum robotizarea, serviciile cloud, competențele digitale, sistemele inteligente și big data.
,,Companiile românești din industrie sunt conștiente de impactul benefic al digitalizării asupra activităților. Totuși, în prezent, implementarea digitalizării în industria românească se produce într-un ritm lent. Lipsa resurselor necesare (umane, financiare, de timp etc.) este menționată de către reprezentanții companiilor din industrie. Astfel, neavând toate resursele necesare pentru a implementa digitalizarea, companiile din industrie sunt nevoite să realizeze o selecție a priorităților’’, arată concluziile studiului.
Doar 42% dintre reprezentanții companiilor au indicat estimări ale investițiilor în proiecte specific de digitalizare. Celelalte companii fie nu au astfel de proiecte, fie bugetele nu pot fi estimate, alocările bugetare fiind făcute după alte criterii.
77% dintre companii sunt focusate, astfel, pe optimizarea proceselor, 75% pe colectarea și analiza datelor, 72% au menționat automatizarea proceselor, iar 69% – conectarea dispozitivelor la rețea
,,Digitalizarea se referă cel mai mult la colectarea și analiza datelor,îmbunătățirea proceselor, securitatea informatică și transparența și controlul operațiunilor. În cazul companiilor din industrii ,digitalizarea se referă mai puțin la înlocuirea resursei umane prin mecanizare, controlul la distanță a proceselor și extinderea sistemelor electronice ale companiei’’, arată concluziile studiului.
Studiul de percepție ,, Digitalizarea în companiile industriale din România’’ a fost realizat de Cult Market Research, la comanda Academia Industrială, în perioada octombrie 2018 –martie 2019 prin metoda PAPI (chestionar pe suport hârtie, realizat față în față) și CAWI (chestionar online). La cercetare au răspuns 300 de reprezentanți ai companiilor din diferite ramuri industriale, de la fabricarea de mașini și utilaje, fabricarea autovehiculelor, industria prelucrării lemnului, industria alimentară, industria textilă, industria metalurgică, la industria IT, fabricarea maselor plastice etc.
ECONOMIE
ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a elaborat și publicat un Ghid dedicat instituțiilor publice, document ce indică măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor de social media (fenomen cunoscut sub denumirea de impersonare), metode de identificare a conturilor false și pașii necesari pentru raportarea acestora către platformele online, a anunțat instituția, printr-un comunicat. Ghidul este disponibil pe pagina de internet a ANCOM, aici.
Pe fondul utilizării tot mai intense a platformelor sociale și a serviciilor digitale, a crescut și riscul apariției conturilor false care impersonează conturile oficiale ale autorităților publice. Potrivit ANCOM, astfel de conturi pot fi folosite pentru: ▪ dezinformare: paginile răspândesc știri false și informații care prezintă realitatea în mod eronat/distorsionat, folosindu-se de numele instituțiilor oficiale; ▪ escrocherii și fraudă financiară: prin intermediul conturilor false care aparent provin de la instituții publice sunt derulate campanii de colectare a datelor personale și de obținere a unor beneficii financiare; ▪ furt de identitate: datele personale colectate pot fi folosite în activități cu caracter infracțional; ▪ afectarea reputației: încrederea cetățenilor în instituțiile publice este afectată.
Ghidul oferă instituțiilor publice un set de măsuri proactive de protecție, care includ securizarea conturilor oficiale, formarea și educarea personalului, precum și monitorizarea continuă. Astfel, ANCOM recomandă instituțiilor publice să efectueze o verificare a eventualelor situații în care elementele de identificare vizuală sunt folosite pe platformele relevante, să stabilească modalitatea de răspuns în cazurile de preluare a identității vizuale sau să implementeze proceduri de escaladare pentru situații urgente care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.
„Ghidul oferă o listă detaliată de indicatori care pot semnala impersonarea unui cont/pagini oficiale a unei instituții publice. Instituțiile publice și utilizatorii sunt încurajați să acorde atenție atât elementelor de identitate vizuală, cât și comportamentelor specifice ale conturilor suspecte. De exemplu, conturile false au denumiri/acronime similare, dar cu modificări subtile (ex: în cazul Ministerului X, denumirea este „Ministerul.X ori au fost operate schimbări minore: Ministeru1 X) sau pot avea domenii web neobișnuite care apar asociate cu contul rețelei sociale, precum .tk, .ml, .ga în loc de .gov.ro sau utilizarea «ministerul.X.ro», în loc de ministerulx.gov.ro.
În ceea ce privește indicatorii de comportament asociat conturilor false, printre aceștia se numără activitatea online în intervale orare care nu corespund cu fusul orar al României, postări repetitive cu același conținut/conținut similar la intervale scurte de timp ori un număr neverosimil de urmăritori raportat la istoricul activității”, se menționează în comunicat.
Ghidul ANCOM detaliază pașii pentru raportarea conturilor false către platformele online (ex.: Facebook/Meta, Twitter/X, Instagram, LinkedIn), cu specificarea exactă a documentației necesare.
Astfel, pentru raportarea unui cont care a fost preluat neautorizat, instituția trebuie să folosească mecanismul intern de raportare al platformei și să furnizeze acesteia documentația completă (link oficial, dovezi care atestă calitatea persoanei care face raportarea și furnizarea de informații credibile cu privire la reprezentare). În cazul în care platforma nu respectă obligațiile din Regulamentul DSA (de exemplu: platforma răspunde sau oferă un răspuns inadecvat sau incomplet sau în cazul în care platforma nu oferă acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor etc.), cei în cauză pot depune plângeri pentru nerespectarea Regulamentului DSA. Sesizările trebuie însoțite de prezentarea în detaliu a etapelor parcurse în raport cu platforma, a numărului de referință alocat de platformă la momentul raportării, precum și a oricăror elemente probatorii pe care se sprijină sesizarea. Ulterior, plângerea se analizează conform Regulamentului DSA.
„În calitate de coordonator național pentru serviciile digitale, ANCOM încurajează instituțiile publice să acorde o atenție sporită protejării identității instituționale în mediul digital, având în vedere că impersonarea conturilor poate afecta integritatea comunicării publice, poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate facilita răspândirea conținutului înșelător sau manipulator”, se subliniază în comunicat.
ECONOMIE
PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, anunță posibilitatea prelungirii perioadei de implementare a proiectelor depuse în cadrul Componentei 7, Investiția 9, pentru digitalizarea ONG-urilor până la data de 30 aprilie 2026, conform Ordinului MIPE nr. 5.774/20.11.2025 pentru modificarea Ghidului specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte „Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale”, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 „Transformare digitală”, Investiția 9 „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale” aprobat prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1882/2024.
ECONOMIE
Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
Lansarea modulului eSemnătura, o nouă funcționalitate care modernizează modul de lucru în cadrul instituțiilor publice, permite semnarea documentelor în mod electronic direct în platformă, a anunțat Regista, platforma de digitalizare utilizată în peste 1.200 de instituții publice din România.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, noul modul simplifică fluxul birocratic, de la înregistrare până la semnare electronică și arhivare, fără imprimare, fără semnături pe hârtie și fără scanări.
Astfel, noul modul, dezvoltat în conformitate cu Legea 214/2024 și normele europene eIDAS, elimină riscurile asociate semnăturilor pe hârtie și timpului petrecut cu procedee manuale.
„Cu ajutorul modulului eSemnatura, instituțiile pot semna documente direct în Regista, folosind toate tipurile de semnături electronice necesare în activitatea administrativă: semnătură electronică simplă, semnătură electronică calificată cu token USB și semnătură electronică calificată în cloud. eSemnătură de la Regista funcționează cu token-urile care sunt deja folosite în instituții și este integrată inclusiv cu semnăturile calificate oferite gratuit către funcționarii de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și cu toți furnizorii privați de pe piața locală și europeană, precum CertSign, DigiSign sau TransSped”, susțin reprezentanții companiei.
Totodată, cu ajutorul noului modul eSemnătura, instituțiile publice care vor alege să își digitalizeze fluxurile de documente, vor putea semna direct în platformă documentele necesare.
„eSemnătura este un pas esențial în misiunea noastră de a sprijini administrația publică în tranziția către procese complet digitale. Am creat o soluție sigură, conformă legal și ușor de folosit, care integrează toate tipurile de semnătură necesare în activitatea instituțiilor. Prin modulul de eSemnătură, documentele circulă mai rapid, semnarea devine mai simplă, iar întregul flux administrativ câștigă transparență și eficiență”, a declarat Edward Crețescu, CEO Regista, citat în comunicat.
Pornind de la nevoia funcționarilor publici de a lucra cât mai digitalizat, noul modul eSemnătura din Regista permite colaborarea dintre compartimentele unei instituții publice, prin semnarea secvențială a documentelor, notificarea semnatarilor pentru fiecare document primit electronic, cât și un flux constant de actualizări direct în platformă, în funcție de activitățile semnatarilor, precizează reprezentanții companiei.
În plus, fiecare semnare poate veni cu note informative transmise direct la semnatar pentru o verificare suplimentară. Modulul de Semnătură respectă cele mai înalte norme de securitate a datelor și este dezvoltat în conformitate cu noua lege a semnăturilor electronice, Legea 214/2024, se precizează în comunicat.
Modulul eSemnătură este dezvoltat de Regista împreună cu Namirial, unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de încredere și certificate calificate conform eIDAS.
Cele 1.200 de instituții publice aflate în portofoliul Regista – primării, școli, spitale, direcții și servicii – pot beneficia imediat prin utilizarea semnăturilor electronice în întreaga activitate zilnică pe care o desfășoară.
-
ECONOMIEacum 6 zileReglementări privind punerea la dispoziție a informațiilor în punctul unic de acces european
-
ECONOMIEacum 6 zileAu fost stabilite Procedurile de aplicare a reglementărilor prevăzute la art.310^1 și, respectiv, la art.310^2 din Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zileEntitățile nonprofit au primit 431,69 milioane de lei prin Formularul 230 în primele 10 luni ale anului
-
ECONOMIEacum 6 zileANAF urmează să actualizeze formularul 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 oreStart with passion. Grow with purpose – CECCAR & ASCIG conectează tinerii cu o profesie fit for future
-
ECONOMIEacum 7 oreANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
-
ECONOMIEacum 7 oreANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
-
ECONOMIEacum 7 oreNoua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
