ECONOMIE
Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei României în 2021
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 4,3%, după o contracție estimată la 3,9% în 2020, urmând ca în 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, conform celui mai recent raport privind perspectivele economiei mondiale, publicat de Banca Mondială, relatează Agerpres.
Comparativ, în ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB-ul României se va contracta cu 5% în 2020, va înregistra o creștere de 3,5% în 2021 și de 4,1% în 2022. Economia românească a avut o evoluție mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-și păstreze angajații și a alimentat veniturile gospodăriilor, se arată în raport.
Creșterea economică ar urma să se redreseze la 4,3% în 2021, sprijinită de îmbunătățirea activității economice în semestrul doi din 2021. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare și de răspunsul politic la criza din sănătate, precum și de evoluțiile din UE. Impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE va juca un rol crucial în redresare, ținând cont de spațiul fiscal limitat, apreciază Banca Mondială.
Instituția se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Totuși, pe fondul redresării creșterii, presiunile inflaționiste și cele cu care se confruntă deficitul de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat. În acest context, Banca Mondială estimează că rata inflației se va situa la 3% în 2021, urmând să crească la 3,2% în 2022 și să se reducă la 2,9% în 2023. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 5,4% din PIB în 2021, la 5,7% din PIB în 2022 și la 6,3% din PIB în 2023.
O reducere substanțială a deficitului fiscal în 2021 este improbabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de redresare a economiei. Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB în perioada 2021-2022. Adâncirea deficitului fiscal va duce la creșterea datoriei la 62,2% din PIB în 2023, de la 37,3% din PIB în 2019. Totuși, datoria publică rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, se arată în raport.
Banca Mondială estimează că deficitul fiscal se va reduce de la un nivel de 9,8% din PIB estimat pentru 2020 la 7,2% din PIB în 2021, la 6% din PIB în 2022 și la 4,7% din PIB în 2023. Nivelul datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la un nivel de 47,7% estimat pentru 2020 la 53,6% în 2021, la 58,1% în 2022 și la 62,2% în 2023.
Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece sunt afectate sursele interne de venit și remitențele, din cauza impactului prelungit al pandemiei. Conform proiecțiilor Băncii Mondiale, sărăcia va rămâne la un nivel ridicat, deoarece din cauza pandemiei sunt afectate veniturile segmentelor mai sărace ale populației, anul agricol este slab, iar nivelul remitențelor scade.
Criza provocată de pandemie a afectat activitatea economică și veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală este prociclică. În perioada 2011 – 2019, nivelul mediu al deficitului bugetar s-a situat la 2,8% din PIB, deoarece creșterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada menționată. Creșterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe. Consumul privat ridicat, determinat parțial de creșterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaționiste și la adâncirea deficitului de cont curent. Calitatea și cantitatea capitalului și ale forței de muncă, precum și productivitatea mai scăzută, au limitat potențialul de creștere. Investițiile private au rămas la un nivel ridicat, dar sectorul financiar redus limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung, apreciază Banca Mondială.
Guvernul a răspuns rapid la criză, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul dintre cele mai scăzute stimulente din UE, reflectând spațiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace și vulnerabile au fost mai puțin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, de care au beneficiat cei incluși în piața oficială a forței de muncă. Pe termen scurt, provocarea majoră o reprezintă ținerea sub control a crizei și limitarea consecințelor sale în domeniul social, al sănătății și al economiei. Răspunsul politic al Guvernului, alături de sprijinul UE, precum și desfășurarea cu succes a campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării, se arată în raport.
Reducerea deficitului fiscal, alături de reforme structurale pentru reducerea cheltuielilor ineficiente și creșterea colectării veniturilor sunt extrem de importante pentru consolidarea finanțelor publice și evitarea unei creșteri semnificative a datoriei publice pe termen mediu. Alte dificultăți derivă din ratele scăzute de absorbție ale fondurilor europene de către România, și din punerea sub semnul întrebării a capacității țării de a profita de fondurile UE de redresare, avertizează Banca Mondială.
ECONOMIE
ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a elaborat și publicat un Ghid dedicat instituțiilor publice, document ce indică măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor de social media (fenomen cunoscut sub denumirea de impersonare), metode de identificare a conturilor false și pașii necesari pentru raportarea acestora către platformele online, a anunțat instituția, printr-un comunicat. Ghidul este disponibil pe pagina de internet a ANCOM, aici.
Pe fondul utilizării tot mai intense a platformelor sociale și a serviciilor digitale, a crescut și riscul apariției conturilor false care impersonează conturile oficiale ale autorităților publice. Potrivit ANCOM, astfel de conturi pot fi folosite pentru: ▪ dezinformare: paginile răspândesc știri false și informații care prezintă realitatea în mod eronat/distorsionat, folosindu-se de numele instituțiilor oficiale; ▪ escrocherii și fraudă financiară: prin intermediul conturilor false care aparent provin de la instituții publice sunt derulate campanii de colectare a datelor personale și de obținere a unor beneficii financiare; ▪ furt de identitate: datele personale colectate pot fi folosite în activități cu caracter infracțional; ▪ afectarea reputației: încrederea cetățenilor în instituțiile publice este afectată.
Ghidul oferă instituțiilor publice un set de măsuri proactive de protecție, care includ securizarea conturilor oficiale, formarea și educarea personalului, precum și monitorizarea continuă. Astfel, ANCOM recomandă instituțiilor publice să efectueze o verificare a eventualelor situații în care elementele de identificare vizuală sunt folosite pe platformele relevante, să stabilească modalitatea de răspuns în cazurile de preluare a identității vizuale sau să implementeze proceduri de escaladare pentru situații urgente care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.
„Ghidul oferă o listă detaliată de indicatori care pot semnala impersonarea unui cont/pagini oficiale a unei instituții publice. Instituțiile publice și utilizatorii sunt încurajați să acorde atenție atât elementelor de identitate vizuală, cât și comportamentelor specifice ale conturilor suspecte. De exemplu, conturile false au denumiri/acronime similare, dar cu modificări subtile (ex: în cazul Ministerului X, denumirea este „Ministerul.X ori au fost operate schimbări minore: Ministeru1 X) sau pot avea domenii web neobișnuite care apar asociate cu contul rețelei sociale, precum .tk, .ml, .ga în loc de .gov.ro sau utilizarea «ministerul.X.ro», în loc de ministerulx.gov.ro.
În ceea ce privește indicatorii de comportament asociat conturilor false, printre aceștia se numără activitatea online în intervale orare care nu corespund cu fusul orar al României, postări repetitive cu același conținut/conținut similar la intervale scurte de timp ori un număr neverosimil de urmăritori raportat la istoricul activității”, se menționează în comunicat.
Ghidul ANCOM detaliază pașii pentru raportarea conturilor false către platformele online (ex.: Facebook/Meta, Twitter/X, Instagram, LinkedIn), cu specificarea exactă a documentației necesare.
Astfel, pentru raportarea unui cont care a fost preluat neautorizat, instituția trebuie să folosească mecanismul intern de raportare al platformei și să furnizeze acesteia documentația completă (link oficial, dovezi care atestă calitatea persoanei care face raportarea și furnizarea de informații credibile cu privire la reprezentare). În cazul în care platforma nu respectă obligațiile din Regulamentul DSA (de exemplu: platforma răspunde sau oferă un răspuns inadecvat sau incomplet sau în cazul în care platforma nu oferă acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor etc.), cei în cauză pot depune plângeri pentru nerespectarea Regulamentului DSA. Sesizările trebuie însoțite de prezentarea în detaliu a etapelor parcurse în raport cu platforma, a numărului de referință alocat de platformă la momentul raportării, precum și a oricăror elemente probatorii pe care se sprijină sesizarea. Ulterior, plângerea se analizează conform Regulamentului DSA.
„În calitate de coordonator național pentru serviciile digitale, ANCOM încurajează instituțiile publice să acorde o atenție sporită protejării identității instituționale în mediul digital, având în vedere că impersonarea conturilor poate afecta integritatea comunicării publice, poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate facilita răspândirea conținutului înșelător sau manipulator”, se subliniază în comunicat.
ECONOMIE
PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, anunță posibilitatea prelungirii perioadei de implementare a proiectelor depuse în cadrul Componentei 7, Investiția 9, pentru digitalizarea ONG-urilor până la data de 30 aprilie 2026, conform Ordinului MIPE nr. 5.774/20.11.2025 pentru modificarea Ghidului specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte „Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale”, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 „Transformare digitală”, Investiția 9 „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale” aprobat prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1882/2024.
ECONOMIE
Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
Lansarea modulului eSemnătura, o nouă funcționalitate care modernizează modul de lucru în cadrul instituțiilor publice, permite semnarea documentelor în mod electronic direct în platformă, a anunțat Regista, platforma de digitalizare utilizată în peste 1.200 de instituții publice din România.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, noul modul simplifică fluxul birocratic, de la înregistrare până la semnare electronică și arhivare, fără imprimare, fără semnături pe hârtie și fără scanări.
Astfel, noul modul, dezvoltat în conformitate cu Legea 214/2024 și normele europene eIDAS, elimină riscurile asociate semnăturilor pe hârtie și timpului petrecut cu procedee manuale.
„Cu ajutorul modulului eSemnatura, instituțiile pot semna documente direct în Regista, folosind toate tipurile de semnături electronice necesare în activitatea administrativă: semnătură electronică simplă, semnătură electronică calificată cu token USB și semnătură electronică calificată în cloud. eSemnătură de la Regista funcționează cu token-urile care sunt deja folosite în instituții și este integrată inclusiv cu semnăturile calificate oferite gratuit către funcționarii de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și cu toți furnizorii privați de pe piața locală și europeană, precum CertSign, DigiSign sau TransSped”, susțin reprezentanții companiei.
Totodată, cu ajutorul noului modul eSemnătura, instituțiile publice care vor alege să își digitalizeze fluxurile de documente, vor putea semna direct în platformă documentele necesare.
„eSemnătura este un pas esențial în misiunea noastră de a sprijini administrația publică în tranziția către procese complet digitale. Am creat o soluție sigură, conformă legal și ușor de folosit, care integrează toate tipurile de semnătură necesare în activitatea instituțiilor. Prin modulul de eSemnătură, documentele circulă mai rapid, semnarea devine mai simplă, iar întregul flux administrativ câștigă transparență și eficiență”, a declarat Edward Crețescu, CEO Regista, citat în comunicat.
Pornind de la nevoia funcționarilor publici de a lucra cât mai digitalizat, noul modul eSemnătura din Regista permite colaborarea dintre compartimentele unei instituții publice, prin semnarea secvențială a documentelor, notificarea semnatarilor pentru fiecare document primit electronic, cât și un flux constant de actualizări direct în platformă, în funcție de activitățile semnatarilor, precizează reprezentanții companiei.
În plus, fiecare semnare poate veni cu note informative transmise direct la semnatar pentru o verificare suplimentară. Modulul de Semnătură respectă cele mai înalte norme de securitate a datelor și este dezvoltat în conformitate cu noua lege a semnăturilor electronice, Legea 214/2024, se precizează în comunicat.
Modulul eSemnătură este dezvoltat de Regista împreună cu Namirial, unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de încredere și certificate calificate conform eIDAS.
Cele 1.200 de instituții publice aflate în portofoliul Regista – primării, școli, spitale, direcții și servicii – pot beneficia imediat prin utilizarea semnăturilor electronice în întreaga activitate zilnică pe care o desfășoară.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 10 oreStart with passion. Grow with purpose – CECCAR & ASCIG conectează tinerii cu o profesie fit for future
-
ECONOMIEacum 6 zileReglementări privind punerea la dispoziție a informațiilor în punctul unic de acces european
-
ECONOMIEacum 6 zileAu fost stabilite Procedurile de aplicare a reglementărilor prevăzute la art.310^1 și, respectiv, la art.310^2 din Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zileEntitățile nonprofit au primit 431,69 milioane de lei prin Formularul 230 în primele 10 luni ale anului
-
ECONOMIEacum 6 zileANAF urmează să actualizeze formularul 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”
-
ECONOMIEacum 11 oreANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
-
ECONOMIEacum 11 oreANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
-
ECONOMIEacum 11 oreNoua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
