Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune o serie de modificări la legislația privind dialogul social și la Codul muncii

Se au în vedere, între altele, flexibilizarea și încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003 Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, proiect care își propune să armonizeze cadrul legislativ al dialogului social, să flexibilizeze și să încurajeze negocierile colective la nivel de sector de activitate, prin adaptarea normei juridice, concomitent cu constituirea federațiilor sindicale și patronale intersectoriale, cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel: unitate, grup de unități, sectorial și național.  

Totodată, inițiatorii au în vedere, potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul, „clarificarea anumitor aspecte care țin de dobândirea și recunoașterea reprezentativității organizațiilor sindicale și patronale având ca scop creșterea numărului de contracte colective muncă, cu un impact pozitiv asupra numărului de angajați acoperiți de un contract colectiv de muncă și implicit, asupra nivelului de trai și păcii sociale”. Potrivit MMSS, actul normativ își propune, de asemenea, „să atenueze dezechilibrul organizatoric între sistemul bugetar și cel privat, discrepanța între reprezentativitatea de facto și cea de jure, contestarea frecventă a însăși ideii de reprezentativitate și folosirea legii dialogului social prioritar pentru eludarea sau blocarea negocierilor colective în defavoarea facilitării acestora și totodată susținerea negocierii colective sectoriale la nivelul IMM-urilor”.

Astfel, prin noul proiect de OUG publicat pe site-ul MMSS se propune modificarea și completarea Legii nr.367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003, Codul Muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare. Între altele, se are în vedere completarea termenilor existenți în cadrul celor două legi, astfel: ● se introduc uniunile sindicale teritoriale care sunt constituite de către federații și confederații din sindicatele componente, și pot avea personalitate juridică (și corelarea acestora cu Codul administrativ); ● se introduc acordurile colective de muncă – pentru a da posibilitatea funcționarilor publici de a avea aceleași prevederi, în limitele legii, similare cu mediul privat, în vederea interpretării unitare a legii; ● pentru asigurarea flexibilității în procedura de revizuire a sectoarelor de negociere colectivă, sintagma “hotărâre de guvern” a fost înlocuită cu ”ordin de ministru”; ● pentru claritatea și previzibilitatea normei s-a introdus precizarea momentului de la care se calculează termenul de judecată, respectiv de la primul termen, întrucât în practică niciun conflict individual de muncă nu poate fi soluționat într-un termen de 45 de zile; ● pentru aplicarea unitară a Legii 367/2022 și asigurarea echitabilă a protecției persoanelor alese în funcții de conducere în cadrul organizațiilor sindicale, se precizează concret durata și data de la care se suspendă de drept CIM-ul persoanei salarizate în cadrul organului de conducere a organizației sindicale, în corelare cu prevederile Codului Muncii; ● în vederea interpretării unitare a legii și pentru corelarea registrelor speciale ale organizațiilor sindicale/patronale se introduce sintagma “funcția sindicală”; ● pentru claritate și aplicare unitară a legii și a normelor juridice, în tot textul legii se va face referire la hotărârile judecătorești rămase “definitive”; ● pentru a nu se înțelege că vor fi depuse la instanță documente pentru toți membrii Adunării generale în cazul organizațiilor sindicale sau patronale, se specifică că acestea se depun doar pentru organul de conducere “executiv”; ● pentru interpretarea unitară a legii și pentru a facilita procesul de legiferare, similar cu prevederile prevăzute pentru organizațiile patronale, se va face precizarea că doar organizațiile sindicale reprezentative pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical; ● în cazul invitării organizațiilor sindicale la Consiliile de administrație, pentru a limita aglomerarea inutilă a instanțelor, se va specifica invitarea organizațiilor sindicale reprezentative; ● pentru a respecta normele de tehnică legislativă în tot cuprinsul prezentului act normativ sintagma „experți” se va înlocui cu „terțe persoane”; ● în vederea elaborării registrelor speciale se corelează prevederile diferitelor articole cu informații și proceduri similare, atât pentru partea patronală, cât și pentru partea sindicală; ● nu se vor mai solicita documente originale, ci documente semnate pentru conformitate cu originalul; ● se vor corela termenele de apel pentru înființarea, reprezentativitatea, modificarea sau desființarea organizațiilor sindicale/patronale; ● articolele referitoare la organizația sindicală care poate dobândi reprezentativitatea la nivel de sector de activitate se modifică și se completează întrucât participarea la negocierea sectorială se face prin federații sindicale, cu eventuala coparticipare a confederațiilor sindicale care au afiliați, modificările sunt necesare pentru a se corela cu părțile participante la negocierea colectivă.

Reglementarea privind stabilirea competenței materiale a instanțelor pentru reprezentativitatea sindicală se modifică și se completează. De asemenea, pentru întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, organizațiile sindicale și patronale vor depune în instanță dovada emisă de Inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea de către judecătorie a dosarului de reprezentativitate.

Pentru a reflecta mai bine intenția legiuitorului, în oglindă cu prevederile de la sindicate, de a accentua noțiunea de reprezentativitate (cu obligațiile și drepturile care derivă din aceasta), se aduc anumite clarificări cu privire la dobândirea personalității juridice de către uniunile patronale teritoriale. O eventuală interpretare în sens contrar, respectiv numărarea de mai multe ori a unor angajați cu scopul obținerii reprezentativității, ar goli de conținut însuși conceptul și tot eșafodajul pe care sunt așezate instituțiile și mecanismele de dialog social bipartit și tripartit din legea 367/2022 privind dialogul social. „Atât timp cât legea fundamentală garantează dreptul de asociere la mai multe organizații patronale, atunci când o societate are interese multiple (activează în mai multe sectoare economice), trebuie să i se permită acesteia să îi fie reprezentate interesele diverse, cât mai cuprinzător de către mai multe organizații patronale, inclusiv la nivel național de mai multe confederații reprezentative”, se menționează în Nota de fundamentare.

Pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri, se introduce prevederea ca, în toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național, se introduc clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite în conformitate cu Legea nr. 346/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a se acoperi toate situațiile privind părțile participante la negociere – la fiecare nivel de negociere colectivă, precum și pentru a crește șansele de a se iniția negocierea la nivel de sector de activitate, în cazul în care nu există parteneri sociali reprezentativi constituiți la nivel federativ, articolul 102 se reformulează în sensul că sunt definite părțile participante pentru fiecare nivel de negociere colectivă și pentru fiecare nivel de reprezentare.

Pentru claritatea normelor și transparentizarea întregului proces de negociere colectivă, se corelează prevederile aplicabile acordurilor colective similar celor aplicabile contractelor colective de muncă.

În vederea punerii în aplicare a Deciziei CCR nr. 730/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.111, ale art.120, ale art.121, ale art.122 alin.(1), ale art.123 și ale art.229 alin.(4) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, precum și ale art.142 alin.(2) din Legea dialogului social nr.62/2011, se introduce prevederea conform căreia nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea articolelor referitoare la negocierea colectivă în sistemul bugetar poate fi cerută de către părțile interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, respectiv poate fi invocată de către instanță, din oficiu, pe durata existenței contractului colectiv de muncă. Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanțele judecătorești competente, la cererea părții interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.

Se vor corela dispozițiile de neînregistrare a unui contract colectiv de muncă în cazul neîndeplinirii condițiilor privind participare reprezentantului IMM-urilor la negociere. De asemenea, se abrogă prevederea potrivit căreia dacă nu există contract colectiv de muncă în vigoare, conflictul colectiv de muncă poate avea ca obiect revendicări ale angajaților/lucrătorilor privind apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, întrucât conține o interdicție generală privind declararea grevei pe parcursul contractului colectiv de muncă.

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. „Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB față de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023”, se arată în documentul de la Finanțe.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creștere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, în ceea ce privește veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susținute de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit, accize și venituri nefiscale.

„Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/202) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024 ). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) și aferente declarației unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%)”, se menționează în document.

De asemenea, contribuțiile de asigurări au înregistrat 156,43 miliarde de lei, în creștere cu 20,0% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creștere de 19,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

În ceea ce privește încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creștere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).

„Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență”, arată MF în document.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 miliarde lei, înregistrând o creștere de 18,2%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 582,94 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creștere cu 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au depășit 185,53 miliarde de lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, subliniază MF.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creștere cu 38,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Radio CECCAR FM

Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.

Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”

Continuare

ECONOMIE

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

Radio CECCAR FM

Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).

Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).

Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.

Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).

Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.

Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).

Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.

Continuare
Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 21 de ore

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024

ECONOMIEacum 21 de ore

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

PROFESIA CONTABILĂacum 21 de ore

CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

CECCAR Caraș-Severin, la evenimentul Conexiuni care contează: Networking și oportunități pentru IMM-uri

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

CECCAR Dâmbovița, la Gala Topul Firmelor – Excelența în afaceri, recunoscută la nivel județean

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate

ECONOMIEacum 2 zile

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

ECONOMIEacum 2 zile

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei

ECONOMIEacum 2 zile

Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice

ECONOMIEacum 2 zile

DNSC: O nouă campanie de spoofing prin apeluri vizează utilizatorii români

ECONOMIEacum 6 zile

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

ECONOMIEacum 6 zile

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Trending