ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 93/2022

A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 342/2023 Ordinul comun nr. 868/1.303/2023 al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului finanțelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și a modelului și conținutului unor formulare. Fac obiectul procedurii de restituire sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 93/, reprezentând următoarele taxe și dobânzile aferente: a) taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, prevăzută la art. 214^1—214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; b) taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011; c) taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare; d) timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările și completările ulterioare; e) dobânzile aferente sumelor prevăzute la lit. a)-d), calculate de la data perceperii acestora și până la data restituirii. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
Restituirea sumelor menționate se face pe baza cererii depuse de contribuabil la organul fiscal central competent în administrarea acestuia. Cererea trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, contul bancar în care urmează să fie restituită suma cuvenită contribuabilului, precum și elementele referitoare la datele de identificare ale plătitorului și datele de identificare ale autovehiculului, respectiv marca, tipul/varianta, numărul de înmatriculare și numărul de identificare, pentru care se solicită restituirea sumelor. Prin excepție, în cazul în care nu s-a efectuat înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate, în cerere se înscrie numărul de înmatriculare al autovehiculului de la momentul plății taxelor. 1.5. Tot prin excepție, în cazul în care numărul de înmatriculare sau numărul de identificare este necompletat, fiind necunoscut plătitorului de taxă, acesta poate depune cererea fără a-l completa.
În situația achitării taxelor de către societățile de leasing, cererea de restituire se depune de către proprietarii care au achiziționat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar, numai în condițiile în care contractul de leasing este finalizat. Dreptul contribuabilului de a cere restituirea se naște la data intrării în vigoare a OUG nr. 93/2022, respectiv la 29 iunie 2022, indiferent de momentul la care s-a achitat taxa, iar cererea de restituire se depune în termen de cinci ani de la această dată.
De asemenea, prin actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial se aprobă modelul și conținutul următoarelor formulare: a) Referat privind soluționarea cererii de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule; b) Decizie de soluționare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule; c) Decizie de respingere a cererii de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule; d) Proces-verbal privind calculul dobânzilor aferente sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule; e) Borderou privind programarea plății sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și a dobânzilor aferente acestora; f) Evidența cererilor de restituire și a sumelor aprobate la restituire; g) Dispoziție de restituire a unor sume reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu pentru autovehicule, plătite eronat; h) Dispoziție de respingere a cererii privind confirmarea plății efectuate eronat a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrului de mediu pentru autovehicule; i) Situația centralizatoare a deciziilor de soluționare a cererilor privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, emise în săptămâna (…).
ECONOMIE
MF: În proiect, noi modificări la Codul fiscal

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Ordonanță de urgență publicat în transparență decizională, o serie de modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul de act normativ a fost promovat în contextul Deciziei Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, așa cum se menționează în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 101 din Codul fiscal sunt neconstituționale. În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei și partea necontributivă. De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale din data de 19 decembrie 2024, se arată că, „în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”. „Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției României, iar pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaș, precum și în cel al veniturilor din pensii și/sau al diferențelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii”, se precizează în Nota de fundamentare.
În acest context, prin noul proiect de OUG se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României. Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%, precum și prin reglementarea aceluiași plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională. Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
ECONOMIE
AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru investiții în sectorul legume și/sau cartofi

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției, www.afir.ro, cu rol de informare, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/ sau cartofi. Potrivit unui comunicat al AFIR, finanțarea este acordată de la bugetul de stat și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), implementat în România prin Planul Strategic 2023 – 2027.
„În perioada următoare, după finalizarea reavizării criteriilor de selecție pentru componenta cartof de către Comitetul de Monitorizare, va fi emisă și publicată versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-16 în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare”, se menționează în comunicat.
Valoarea sprijinului acordat în cadrul acestei noi linii de finanțare este de până la 2.000.000 euro/ proiect. Pentru proiectele care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole pentru alte culturi decât cea a cartofului, finanțarea este de maximum 300.000 euro/ proiect. Totodată, se acordă cel mult 700.000 de euro/ proiect în cazul utilajelor pentru cartofi achiziționate de către fermele individuale, dar și în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură.
Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile per proiect.
Beneficiarii eligibili pentru finanțarea acordată prin DR-16 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice) și formele asociative ale acestora: cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor fermieri, precum și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care deservesc interesele membrilor.
Prin intervenția DR-16, fermierii pot obține finanțare pentru o serie de investiții eligibile precum: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului (din punct de vedere financiar), precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor.
De asemenea, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea și modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului.
În același timp, proiectul poate să includă și achiziționarea de sisteme de supraveghere, monitorizare și control privind culturile, spațiile și fluxurile tehnologice din exploatație, sisteme de iluminat perimetral și zonele unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploatației, stație meteo, cabină de pază.
Ghidul solicitantului aferent intervenției DR-16 este disponibil pe site-ul Agenției, la secțiunea Finanțare sau accesând direct linkul Detalii și Anexe DR 16 – Portalul AFIR – informații PS 2027 și depunere proiecte Online.
ECONOMIE
Eurostat: UE a înregistrat anul trecut un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro pe relația cu SUA

Uniunea Europeană a exportat anul trecut în Statele Unite mărfuri în valoare de 531,6 miliarde de euro, și a importat de 333,4 de miliarde de euro, ceea ce a dus la un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro pentru blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu 2023, exporturile au urcat cu 5,5%, în timp ce importurile au scăzut cu 4%.
Conform diviziunilor din Clasificarea standard de comerț internațional (SITC), din totalul exporturilor către SUA cele mai mari ponderi le-au avut anul trecut medicamentele și produsele farmaceutice (22,5%), vehiculele rutiere (9,6%), mașini și echipamente industriale generale (6,4%), echipamente electrice, electrocasnice și componente electrice (6%) și echipamente specializate pentru anumite industrii (5%).
În cazul importurilor, cele mai mari ponderi le-au avut anul trecut petrolul, produsele petroliere și materialele conexe (16,1%), medicamentele și produsele farmaceutice (13,8%), mașini și echipamente pentru producerea energiei (9,2%), gazele naturale și manufacturate (5,8%) și alte echipamente de transport (5,5%).
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 06.03.2025
-
ÎNREGISTRĂRIacum 13 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 11.03.2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Formularul F3000 se depune până la 15 mai
-
ECONOMIEacum 7 zile
Material informativ despre Declarația unică 2025 (formularul 212), publicat de ANAF
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF a actualizat o serie de formulare de înregistrare fiscală a contribuabililor
-
ECONOMIEacum 3 zile
După 26 de ani, avem noi reglementări pentru siguranța la incendiu a construcțiilor
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
CECCAR Constanța: Femeia și Cariera – o celebrare a excelenței și leadershipului feminin în profesia contabilă
-
ECONOMIEacum 6 zile
MF propune noi modificări la Codul fiscal