ECONOMIE
Opinia CECCAR privind propunerea de reducere a pragului de 500.000 de euro pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
Fantezii fiscale cu microîntreprinderi: Când „specialiștii” văd în 15,75% marja de profit net un paradis al avantajelor fiscale
CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.
Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale.
Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.
În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.
Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.
Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun – 27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.
Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.
Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.
În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.
Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.
În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.
Despre CECCAR
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este unul dintre cele mai mari organisme profesionale europene din domeniul financiar-contabil. Cu o istorie ce a început să se scrie acum mai bine de o sută de ani, CECCAR reprezintă și gestionează profesia contabilă din România, fiind, totodată, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională în domeniul financiar-contabil din țara noastră, dezvoltând permanent atât programe de educație inițială – pentru cei care se pregătesc să devină experți contabili și contabili autorizați –, precum și programe de dezvoltare profesională continuă pentru membrii săi – experți contabili și contabili autorizați. CECCAR, singurul organism profesional care oferă șansa obținerii calificărilor de expert contabil și contabil autorizat, are peste 47.000 de membri și colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile de reglementare pentru dezvoltarea profesiei contabile, în interes public.
ECONOMIE
ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a elaborat și publicat un Ghid dedicat instituțiilor publice, document ce indică măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor de social media (fenomen cunoscut sub denumirea de impersonare), metode de identificare a conturilor false și pașii necesari pentru raportarea acestora către platformele online, a anunțat instituția, printr-un comunicat. Ghidul este disponibil pe pagina de internet a ANCOM, aici.
Pe fondul utilizării tot mai intense a platformelor sociale și a serviciilor digitale, a crescut și riscul apariției conturilor false care impersonează conturile oficiale ale autorităților publice. Potrivit ANCOM, astfel de conturi pot fi folosite pentru: ▪ dezinformare: paginile răspândesc știri false și informații care prezintă realitatea în mod eronat/distorsionat, folosindu-se de numele instituțiilor oficiale; ▪ escrocherii și fraudă financiară: prin intermediul conturilor false care aparent provin de la instituții publice sunt derulate campanii de colectare a datelor personale și de obținere a unor beneficii financiare; ▪ furt de identitate: datele personale colectate pot fi folosite în activități cu caracter infracțional; ▪ afectarea reputației: încrederea cetățenilor în instituțiile publice este afectată.
Ghidul oferă instituțiilor publice un set de măsuri proactive de protecție, care includ securizarea conturilor oficiale, formarea și educarea personalului, precum și monitorizarea continuă. Astfel, ANCOM recomandă instituțiilor publice să efectueze o verificare a eventualelor situații în care elementele de identificare vizuală sunt folosite pe platformele relevante, să stabilească modalitatea de răspuns în cazurile de preluare a identității vizuale sau să implementeze proceduri de escaladare pentru situații urgente care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.
„Ghidul oferă o listă detaliată de indicatori care pot semnala impersonarea unui cont/pagini oficiale a unei instituții publice. Instituțiile publice și utilizatorii sunt încurajați să acorde atenție atât elementelor de identitate vizuală, cât și comportamentelor specifice ale conturilor suspecte. De exemplu, conturile false au denumiri/acronime similare, dar cu modificări subtile (ex: în cazul Ministerului X, denumirea este „Ministerul.X ori au fost operate schimbări minore: Ministeru1 X) sau pot avea domenii web neobișnuite care apar asociate cu contul rețelei sociale, precum .tk, .ml, .ga în loc de .gov.ro sau utilizarea «ministerul.X.ro», în loc de ministerulx.gov.ro.
În ceea ce privește indicatorii de comportament asociat conturilor false, printre aceștia se numără activitatea online în intervale orare care nu corespund cu fusul orar al României, postări repetitive cu același conținut/conținut similar la intervale scurte de timp ori un număr neverosimil de urmăritori raportat la istoricul activității”, se menționează în comunicat.
Ghidul ANCOM detaliază pașii pentru raportarea conturilor false către platformele online (ex.: Facebook/Meta, Twitter/X, Instagram, LinkedIn), cu specificarea exactă a documentației necesare.
Astfel, pentru raportarea unui cont care a fost preluat neautorizat, instituția trebuie să folosească mecanismul intern de raportare al platformei și să furnizeze acesteia documentația completă (link oficial, dovezi care atestă calitatea persoanei care face raportarea și furnizarea de informații credibile cu privire la reprezentare). În cazul în care platforma nu respectă obligațiile din Regulamentul DSA (de exemplu: platforma răspunde sau oferă un răspuns inadecvat sau incomplet sau în cazul în care platforma nu oferă acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor etc.), cei în cauză pot depune plângeri pentru nerespectarea Regulamentului DSA. Sesizările trebuie însoțite de prezentarea în detaliu a etapelor parcurse în raport cu platforma, a numărului de referință alocat de platformă la momentul raportării, precum și a oricăror elemente probatorii pe care se sprijină sesizarea. Ulterior, plângerea se analizează conform Regulamentului DSA.
„În calitate de coordonator național pentru serviciile digitale, ANCOM încurajează instituțiile publice să acorde o atenție sporită protejării identității instituționale în mediul digital, având în vedere că impersonarea conturilor poate afecta integritatea comunicării publice, poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate facilita răspândirea conținutului înșelător sau manipulator”, se subliniază în comunicat.
ECONOMIE
PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, anunță posibilitatea prelungirii perioadei de implementare a proiectelor depuse în cadrul Componentei 7, Investiția 9, pentru digitalizarea ONG-urilor până la data de 30 aprilie 2026, conform Ordinului MIPE nr. 5.774/20.11.2025 pentru modificarea Ghidului specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte „Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale”, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 „Transformare digitală”, Investiția 9 „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale” aprobat prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1882/2024.
ECONOMIE
Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
Lansarea modulului eSemnătura, o nouă funcționalitate care modernizează modul de lucru în cadrul instituțiilor publice, permite semnarea documentelor în mod electronic direct în platformă, a anunțat Regista, platforma de digitalizare utilizată în peste 1.200 de instituții publice din România.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, noul modul simplifică fluxul birocratic, de la înregistrare până la semnare electronică și arhivare, fără imprimare, fără semnături pe hârtie și fără scanări.
Astfel, noul modul, dezvoltat în conformitate cu Legea 214/2024 și normele europene eIDAS, elimină riscurile asociate semnăturilor pe hârtie și timpului petrecut cu procedee manuale.
„Cu ajutorul modulului eSemnatura, instituțiile pot semna documente direct în Regista, folosind toate tipurile de semnături electronice necesare în activitatea administrativă: semnătură electronică simplă, semnătură electronică calificată cu token USB și semnătură electronică calificată în cloud. eSemnătură de la Regista funcționează cu token-urile care sunt deja folosite în instituții și este integrată inclusiv cu semnăturile calificate oferite gratuit către funcționarii de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și cu toți furnizorii privați de pe piața locală și europeană, precum CertSign, DigiSign sau TransSped”, susțin reprezentanții companiei.
Totodată, cu ajutorul noului modul eSemnătura, instituțiile publice care vor alege să își digitalizeze fluxurile de documente, vor putea semna direct în platformă documentele necesare.
„eSemnătura este un pas esențial în misiunea noastră de a sprijini administrația publică în tranziția către procese complet digitale. Am creat o soluție sigură, conformă legal și ușor de folosit, care integrează toate tipurile de semnătură necesare în activitatea instituțiilor. Prin modulul de eSemnătură, documentele circulă mai rapid, semnarea devine mai simplă, iar întregul flux administrativ câștigă transparență și eficiență”, a declarat Edward Crețescu, CEO Regista, citat în comunicat.
Pornind de la nevoia funcționarilor publici de a lucra cât mai digitalizat, noul modul eSemnătura din Regista permite colaborarea dintre compartimentele unei instituții publice, prin semnarea secvențială a documentelor, notificarea semnatarilor pentru fiecare document primit electronic, cât și un flux constant de actualizări direct în platformă, în funcție de activitățile semnatarilor, precizează reprezentanții companiei.
În plus, fiecare semnare poate veni cu note informative transmise direct la semnatar pentru o verificare suplimentară. Modulul de Semnătură respectă cele mai înalte norme de securitate a datelor și este dezvoltat în conformitate cu noua lege a semnăturilor electronice, Legea 214/2024, se precizează în comunicat.
Modulul eSemnătură este dezvoltat de Regista împreună cu Namirial, unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de încredere și certificate calificate conform eIDAS.
Cele 1.200 de instituții publice aflate în portofoliul Regista – primării, școli, spitale, direcții și servicii – pot beneficia imediat prin utilizarea semnăturilor electronice în întreaga activitate zilnică pe care o desfășoară.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 10 oreStart with passion. Grow with purpose – CECCAR & ASCIG conectează tinerii cu o profesie fit for future
-
ECONOMIEacum 6 zileReglementări privind punerea la dispoziție a informațiilor în punctul unic de acces european
-
ECONOMIEacum 6 zileAu fost stabilite Procedurile de aplicare a reglementărilor prevăzute la art.310^1 și, respectiv, la art.310^2 din Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zileEntitățile nonprofit au primit 431,69 milioane de lei prin Formularul 230 în primele 10 luni ale anului
-
ECONOMIEacum 6 zileANAF urmează să actualizeze formularul 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”
-
ECONOMIEacum 10 oreANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
-
ECONOMIEacum 10 oreANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
-
ECONOMIEacum 10 oreNoua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
