Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) își exprimă profunda preocupare față de recentele modificări ale legislației fiscale care vizează eTVA și extinderea obligativității utilizării facturării electronice și a raportării facturilor în scop fiscal pentru TVA. Aceste măsuri, dacă nu respectă principiul proporționalității, riscă să pună o presiune suplimentară semnificativă pe umerii firmelor mici și mijlocii, precum și pe profesioniștii contabili care au sarcina sprijinirii companiilor pentru conformare voluntară, care sunt deja suprasolicitate de cerințele birocratice existente.

Profesia contabilă, reprezentată de CECCAR, este la curent și susține pachetul de legislație „Norme în materie de TVA pentru era digitală” care, printre altele, are ca obiectiv modernizarea obligațiilor de raportare în materie de TVA, prin introducerea unor cerințe de raportare digitală, care vor standardiza informațiile ce se impun a fi transmise autorităților fiscale de către persoanele impozabile cu privire la fiecare tranzacție în format electronic. În același timp, va impune utilizarea facturării electronice pentru tranzacțiile transfrontaliere. Această abordare promite să sporească eficiența, să reducă birocrația și să combată evaziunea fiscală. Se va realiza, astfel, cadrul privind cerințele de raportare digitală (CRD) la nivelul UE, care să conducă la convergența sistemelor naționale de raportare digitală în interiorul UE.

Această reformă la nivel european este în primul rând despre sprijinirea antreprenorilor în sensul: eliminării birocrației, a sarcinilor administrative inutile ținând cont de principiul proporționalității, creșterii competitivității, a eficientei și impulsionării inovării prin transformarea digitală. Aceasta introduce un nou mecanism de raportare care să-l înlocuiască pe cel existent bazat pe declarații recapitulative, neadaptat la realitățile economiei digitale, fiind, totodată, un mecanism care să combată mai eficient evaziunea fiscală în materie de TVA.

La 8 decembrie 2022, după etapa în care s-au realizat evaluări ex-post, consultări cu părțile interesate și evaluări de impact, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru a moderniza și pentru a face ca sistemul UE de taxă pe valoarea adăugată (TVA) să funcționeze mai bine pentru întreprinderi și să fie mai rezistent la fraudă, prin adoptarea și promovarea digitalizării. Printre acestea s-a aflat și propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022PC0701

Cerințele de raportare digitală au reprezentat unul dintre pilonii vizați de aceste măsuri, scopul fiind implementarea unui model de raportare tranzacție cu tranzacție, în timp real/cvasireal, bazat pe standardul european, care să înlocuiască sistemul existent bazat pe declarații recapitulative. Facturarea electronică (e-invoicing) ar deveni metoda implicită de facturare, iar conținutul standardizat al informațiilor care trebuie raportate ar avea ca scop realizarea interoperabilității sistemelor. Pentru fundamentarea propunerii de directivă s-au luat în calcul mai multe scenarii. În ceea ce privește raportarea TVA, opțiunile au variat de la o simplă recomandare de a introduce o CRD la nivelul UE și de a solicita date într-un format specific, până la introducerea CRD atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Conform propunerii de directivă, analiza științifică a arătat că „cel mai bun echilibru în ceea ce privește opțiunile de politică în materie de eficacitate, proporționalitate și subsidiaritate ar fi atins prin îmbinarea introducerii CRD la nivelul UE, a unei dispoziții privind „furnizorul presupus” pentru sectorul serviciilor de închiriere de locuințe pe termen scurt și pentru sectorul transportului de persoane și asocierea dintre extinderea mai largă a OSS, taxarea inversă și IOSS obligatoriu pentru platforme.” Această concluzie nu împiedică însă statele membre să introducă CRD și la nivel național. În aceste condiții, însă, responsabilitatea statului membru care decide să introducă CRD la nivel național este și mai mare. Acesta trebuie să identifice o soluție care să nu se afecteze semnificativ raportul win-win dintre obiectivele antreprenorilor și cele ale autorităților fiscale. De asemenea, termenele de implementare au fost stabilite la cinci ani, de la momentul lansării propunerii de directivă și până la operaționalizarea efectivă, oferind astfel timp suficient pentru adaptare atât autorităților statului, cât și mediului de afaceri și profesioniștilor contabili.

Se preconizează că eliminarea declarațiilor recapitulative ca urmare a CRD va aduce un beneficiu net societăților implicate în tranzacții transfrontaliere. Cu toate acestea, întreprinderile care nu sunt active la nivel transfrontalier (marea majoritate a microîntreprinderilor și a entităților mici) ar suporta costuri legate de introducerea unei CRD.

Raportându-ne la acest cadru european de reformă, considerăm că prevederile ordonanțelor de urgență adoptate și publicate vineri, 21 iunie a.c., în Monitorul Oficial trebuie reevaluate. Considerăm că prevederile actelor normative invocate nu sunt conforme cu principiul proporționalității și depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor fiscale în materie de TVA.

CECCAR a fost invitat, în data de 26 iunie, la discuții de către ministrul finanțelor, Marcel Boloș. La aceste discuții au participat și funcționari din executivul ministerului. Propunerile CECCAR prezentate în cadrul întâlnirii au vizat:

1. Analiza oportunității de a extinde obligația utilizării e-factura și raportării acesteia și pentru tranzacțiile B2C cu termen de implementare 1 ianuarie 2025, în condițiile în care CRD la nivel european, conform propunerii de directivă, vizează extinderea acestei obligații de e-facturare DOAR la tranzacțiile intracomunitare B2B și doar pentru anumite tranzacții B2C, termenul de implementare propus fiind 1 ianuarie 2028, respectiv 5 ani de la data lansării propunerii de directivă, decembrie 2022. Mai mult decât atât, trebuie analizată redundanța raportării de date către autoritățile fiscale, având în vedere faptul că la nivel național există deja legislația care va obliga firmele, de la 1 ianuarie 2025, să realizeze raportarea SAF-T (Standard Audit File for Tax) – un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile fiabile de la organizații către autoritatea fiscală națională. Toate acestea în condițiile în care declarațiile recapitulative în scop de TVA existente rămân în vigoare.

PROPUNEM SĂ SE PROROGE ACEST TERMEN (1 IULIE 2025) PENTRU A SE VERIFICA DACĂ DATELE OBȚINUTE DIN RAPORTAREA SAF-T NU AR FI SUFICIENTE PENTRU ANALIZELE EFECTUATE DE MINISTER. ABIA DUPĂ ACEASTĂ ANALIZĂ EX-POST SĂ SE DECIDĂ DACĂ ESTE NECESARĂ EXTINDEREA LA TRANZACȚIILE B2C.

2. Introducerea instrumentului de precompletare a declarației de TVA și impunerea obligației justificării de către contribuabil, sub sancțiunea amenzii, a diferențelor dintre decontul precompletat și decontul depus, dacă acestea depășesc un anumit cuantum. Astfel, un instrument identificat de către Comisie prin propunerea de directiva să vină în sprijinul contribuabilului pentru acoperirea costurilor impuse de implementarea CRD – „întreprinderile care nu sunt active la nivel transfrontalier (marea majoritate a microîntreprinderilor și a entităților mici) ar suporta costuri legate de introducerea unei CRD. Aceste costuri ar putea fi parțial reduse prin introducerea unor servicii suplimentare la nivel național, cum ar fi precompletarea declarațiilor privind TVA” – este deturnat în legislația română, transformându-se într-o sarcină administrativă birocratică care induce costuri suplimentare prin obligarea contribuabilului la noi sarcini consumatoare de resurse.

PROPUNEM SĂ SE ABROGE ARTICOLUL PRIN CARE SE STABILEȘTE SĂ CADĂ ÎN SARCINA CONTRIBUABILULUI, SUB SANCȚIUNEA AMENZII, ÎNTOCMIREA UNEI NOTE JUSTIFICATIVE ȘI RAPORTAREA NECONCORDANȚELOR DINTRE DECONTUL PRECOMPLETAT DE TVA ȘI CEL DEPUS. DECONTUL PRECOMPLETAT DE TVA SĂ RĂMÂNĂ UN INSTRUMENT DE SPRIJIN PENTRU CONTRIBUABIL. OBLIGAȚIA DE A JUSTIFICA NECONCORDANȚELE SĂ FIE SOLICITATĂ DOAR DUPĂ CE ACURATEȚEA DATELOR DIN DECONTUL PRECOMPLETAT ESTE SUFICIENT DE BUNĂ ȘI ÎN URMA UNEI ANALIZE DE RISC. ACEASTĂ PROCEDURĂ SĂ SE APLICE DUPĂ DATA DE 1 IULIE 2025. ASTFEL, AUTORITATEA FISCALĂ VA PUTEA UTILIZA ÎN ANALIZA DE RISC DATELE DIN RAPORTAREA SAF-T.

3. Termenul de raportare în sistemul e-Factura să fie stabilit conform amendamentului propus de Parlamentul European la propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA pentru era digitală, (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2023-0327_EN.html) respectiv termenul de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării în sistemele de contabilitate, respectând-se celelalte termene fiscale. Această propunere are logică, având în vedere că, în realitate, firmele mici nu au resursa umană specializată pentru această activitate. În multe cazuri, această activitate este realizată de persoana care se ocupă și de ținerea contabilității: fie este angajat cu timp parțial, fie este externalizată către un prestator, iar evidența contabilă se ține lunar, nu zilnic.

4. Diminuarea amenzilor, disproporționat stabilite. Stabilirea unui prag de semnificativitate al erorilor de la care să se aplice amenzi.

O abordare precipitată riscă să submineze beneficiile teoretice ale e-facturării, transformând ceea ce ar trebui să fie un instrument de simplificare, într-o povară suplimentară. Întreprinderile mici și mijlocii sunt deosebit de vulnerabile în fața acestor schimbări abrupte, având resurse limitate pentru a face față cerințelor adesea complexe și costisitoare. În acest sens, considerăm că este momentul coagulării competențelor tuturor părților interesate pentru a asigura un real succes al reformei raportării în scop de TVA. Specialiștii CECCAR își exprimă disponibilitatea de a răspunde pozitiv la orice solicitare de implicare și dialog venită din partea autorității competente în vederea elaborării proiectelor de reglementări.

Rezultatele reuniunii Consiliului ECOFIN

Vineri, 21 iunie, miniștrii de finanțe ai UE s-au reunit la Luxemburg. Aceștia au revizuit și au încheiat discuții privind progresele înregistrate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF). Repercusiunile economice și financiare ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei au fost, de asemenea, pe ordinea de zi. În plus, Consiliul ECOFIN a deliberat asupra pachetului semestrului european, care servește drept coordonare anuală a politicilor economice, bugetare, de ocupare a forței de muncă și sociale în cadrul Uniunii Europene. Nu s-a putut ajunge la un acord privind TVA în era digitală din cauza vetoului Estoniei.

Estonia respinge propunerea finală a Belgiei privind TVA în UE

În cadrul reuniunii ECOFIN de vineri, 21 iunie, pachetul ViDA (TVA în era digitală) a fost un subiect de discuție important. În ciuda negocierilor ample, nu s-a ajuns la un acord final. Pachetul ViDA are ca scop simplificarea proceselor de TVA prin mai multe reforme-cheie, cum ar fi implementarea unui sistem unificat de facturare electronică, obligații de raportare digitală, reglementări actualizate privind TVA pentru transportul de pasageri și cazare pe termen scurt, precum și o înregistrare unică a TVA-ului în întreaga UE. Un obstacol semnificativ în calea consensului a fost opoziția fermă a Estoniei față de propunerea privind regimul de furnizori desemnați pentru platformele digitale. Estonia continuă să se împotrivească obligațiilor de plată a TVA-ului propuse pentru platformele digitale din sectoarele de ride-sharing și de cazare pe termen scurt, cum ar fi Airbnb sau Bolt. Estonia a susținut că impozitarea prestatorilor de servicii doar pentru că își oferă serviciile pe platforme digitale ar împovăra disproporționat IMM-urile și ar crește denaturările concurenței. De asemenea, aceștia au subliniat dificultatea justificării normelor care amplifică sarcinile administrative. Estonia a propus o clauză de optare pentru participare în ceea ce privește regimul de furnizori desemnați, care să permită fiecărei țări să adopte măsuri care să corespundă cel mai bine nevoilor lor. Vincent Van Peteghem, viceprim-ministru belgian și ministru al finanțelor, a subliniat că textul a fost modificat astfel încât să limiteze povara administrativă. La nivel tehnic, această soluție a fost sprijinită de 26 state membre. Cu toate acestea, Estonia încă nu a acceptat compromisul. Sunt programate negocieri suplimentare pentru următoarea reuniune ECOFIN din 14 iulie, în cadrul căreia se preconizează că Estonia va continua să caute clarificări privind obligațiile în materie de TVA pentru platformele digitale în sectoarele transportului de călători și al cazării pe termen scurt.

Viitoarea Președinție maghiară își publică prioritățile și programul

Marți, 18 iunie, viitoarea Președinție maghiară a Consiliului UE și-a publicat prioritățile și programul sub mottoul controversat Make Europe Great again. Ungaria va deține președinția pentru a doua oară între 1 iulie 2024 și 31 decembrie 2024 și a stabilit șapte priorități-cheie pentru mandatul său: – Un nou acord european privind competitivitatea; – consolidarea politicii europene de apărare; – o politică de extindere coerentă și bazată pe merite; – stoparea migrației ilegale; – modelarea viitorului politicii de coeziune; – o politică agricolă a UE centrată pe economie; – abordarea provocărilor demografice. În ceea ce privește impozitarea, obiectivul principal al Ungariei este de a promova eficient discuțiile privind dosarele de impozitare și aspectele internaționale aflate în prezent pe agendă, realizând progrese care să răspundă nevoilor generate de noile modele de afaceri, de cooperarea internațională și de veniturile fiscale. Principalul său obiectiv este combaterea evaziunii fiscale, asigurarea securității juridice pentru contribuabili și sprijinirea angajamentului internațional al Uniunii Europene. Președinția maghiară vede o oportunitate de a spori competitivitatea întreprinderilor europene prin digitalizare, utilizarea eficientă a informațiilor și simplificarea în materie de impozitare.

Liderii UE pregătesc terenul pentru funcțiile de conducere din UE

În urma alegerilor europene, liderii UE s-au întâlnit luni, 17 iunie, la un dineu informal pentru a discuta despre următorul mandat instituțional. Consiliul European este esențial pentru desemnarea așa-numitelor funcții de conducere ale UE, și anume nominalizarea președintelui Comisiei Europene, alegerea președintelui Consiliului European și numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Propunerea în discuție prevedea renumirea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un al doilea mandat, numirea lui António Costa în funcția de președinte al Consiliului European și numirea prim-ministrului Estoniei, Kaja Kallas, în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. În observațiile sale de după întâlnirea informală a liderilor, președintele Consiliului European, Charles Michel, a recunoscut că, deși nu s-a ajuns la un acord în acest stadiu, a fost „o conversație bună” care se îndreaptă „în direcția cea bună”. Charles Michel a mai declarat că partidele politice joacă un rol și au făcut mai multe propuneri. Liderii UE vor lucra în continuare și vor pregăti decizia pe care „trebuie să o ia”. Următorul summit european va avea loc în perioada  27-28 iunie 2024.

OCDE emite îndrumări administrative privind normele GloBE

Luni, 17 iunie, OCDE a publicat noi îndrumări administrative privind normele globale de combatere a erodării bazei impozabile (GloBE). Normele GloBE sunt o componentă esențială a pilonului 2 al așa-numitei soluții cu doi piloni, o inițiativă globală de reformă fiscală, asupra căreia majoritatea jurisdicțiilor din cadrul general incluziv privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS), care numără 147 de membri, au ajuns la un acord politic în octombrie 2021. Aceste norme urmăresc să garanteze că întreprinderile multinaționale mari sunt supuse unei rate efective de impozitare de 15%, indiferent de locul în care se află entitățile lor constitutive. Cel mai recent document își propune să clarifice și să simplifice și mai mult aspecte ale normelor GloBE. Acesta clarifică criteriile pentru stabilirea domeniului de aplicare al unei categorii de datorii privind impozitul amânat și introduce o măsură de simplificare care extinde aplicarea normei de alegere a angajamentelor nerevendicate. Alte aspecte tratate în îndrumări includ alocarea transfrontalieră a impozitelor curente și amânate, modul de alocare a profitului și a impozitelor pentru entitățile de tip flow-through și tratamentul vehiculelor de securizare.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.

În perioada 5-7 iunie 2024, Ulcinj, Muntenegru, a fost gazda celei de-a noua ediții a evenimentului organizat de Banca Mondială – Centre for Financial Reporting Reform, în cadrul programului PULSAR. Evenimentul, intitulat 9th Joint Education and Financial Reporting Communities of Practice Workshop, a reunit experți în educație și raportare financiară pentru a discuta și a explora cele mai recente tendințe și inovații în domeniu.

CECCAR, cel mai mare organism profesional din domeniul financiar-contabil din Sud-Estul Europei, cu peste 47.000 de membri, a fost reprezentat la eveniment prin conf. univ. dr. Adriana Florina Popa, speaker în cadrul panelului Sustainability Reporting and Accountancy Education: Proposed revisions to the International Education Standards (IESs). Alături de Michelle Cardwell, reprezentant IFAC, Adriana Popa a prezentat perspectiva Panelului Internațional de Educație Contabilă (IPAE – UFAC), subliniind importanța adaptării standardelor educaționale pentru a răspunde cerințelor moderne de sustenabilitate.

Lansat în 2017, Programul PULSAR este o inițiativă regională și la nivel de țară destinată celor 13 țări beneficiare din Europa și Asia Centrală. Obiectivul său este de a sprijini îmbunătățirea contabilității sectorului public și a cadrelor de raportare financiară, aliniate la standardele internaționale, precum și a încuraja bunele practici pentru a crește responsabilitatea, transparența și performanța guvernamentală. Programul este susținut de Austria, Elveția și Banca Mondială, care oferă sprijin instituțional și mobilizează resursele necesare pentru implementarea activităților.

Într-un context global în care cererea pentru informații despre sustenabilitate este în creștere, competențele în raportarea și asigurarea sustenabilității devin esențiale pentru profesioniștii contabili. Aceste competențe includ o înțelegere profundă a principiilor de sustenabilitate, capacitatea de a colecta și analiza date relevante și abilitatea de a comunica eficient rezultatele către părțile interesate.

Participarea CECCAR la reuniunea PULSAR 2024 a subliniat angajamentul continuu al organismului profesional de a rămâne la curent cu cele mai recente dezvoltări în educația contabilă și raportarea sustenabilității, asigurându-ne că suntem pregătiți să răspundem cerințelor unui mediu de afaceri în continuă schimbare.