Noi reglementări în domeniul securității la incendiu vor intra în vigoare peste 60 de zile, respectiv de la data de 9 mai 2025, ca urmare a publicării astăzi, în Monitorul Oficial nr. 204/10.03.2025 a Ordinului nr. 267/2025 al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025”. După cum am mai informat, acestea sunt primele modificări ale legislației în domeniu efectuate în ultimii 26 de ani.

Potrivit unei recente declarații a ministrului de resort, Cseke Attila,  în momentul de față sunt în vigoare prevederi stabilite în Normativul de proiectare P118/1, care reglementează siguranța la incendiu a construcțiilor, și care datează din 1999. „Unele prevederi nu corespund realității de astăzi, sunt bazate pe tehnologii vechi și conțin soluții care nu mai pot fi aplicate. Acestea vor fi înlocuite de prevederi noi, pentru o siguranță sporită în domeniul securității la incendiu, și vor fi aplicate în spitale, școli, locuințe, clădiri publice și private”, a declara ministrul. Conform reprezentanților MDLPA, „prevederile vechiului normativ, semnalate de specialiști în domeniu ca fiind învechite, sunt legate de tehnologii, materialele de construire și scheme tehnice care nu mai corespund cerințelor actuale și nu iau în calcul tehnologiile și soluțiile noi, dezvoltate în ultimele două decenii. Normativul nou prezintă soluții tehnice actuale, conține scheme detaliate de rezolvarea unor situații tehnice, ceea ce înlesnește procesul de proiectare, rezultă un timp de avizare mai scurt și o securitate mai mare din punct de vedere al incendiilor. Clădirile noi vor fi construite conform noului normativ, iar, pentru cele vechi, normativul nou adoptat prevede soluții compensatorii sau rezolvări diferite”.

Un exemplu de tehnologie nouă, care nu era inclusă în normativul din 1999, sunt sistemele de detectare de fum și stingere a incendiilor montate în tavan sau pardoseli. Conform noului normativ, scările exterioare de evacuare, adesea costisitoare, care, conform normativelor în vigoare, trebuiau montate pe exteriorul vechilor clădiri de spitale, nu vor mai fi obligatorii, pentru că noul normativ prevede soluții multiple pentru aceste cazuri, cum ar fi fluxuri de evacuare reduse, zone de siguranță la incendiu sau lifturi cu surse proprii de alimentare cu energie electrică și conformate pentru evacuarea persoanelor și pacienților cu mobilitate redusă.

Noile prevederi clarifică aspecte legate de materiale de construcții, finisaje, tâmplării, care conduc la reducerea costurilor de construcție fără a compromite siguranța la incendiu. De asemenea, lemnul este considerat, la nivel european, principalul material de construcție regenerabil și sustenabil, iar noul normativ prevede condițiile în care lemnul poate fi utilizat, în condiții de siguranță, în construcții.

Noul Ordin nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, publică sau privată: a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului ordin; b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare; c) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții au fost recepționate de investitorul public sau privat/beneficiarul public sau privat ori au fost depuse spre avizare/aprobare până la data intrării în vigoare a prezentului ordin; d) ale căror proiecte tehnice sunt elaborate sau în curs de elaborare în baza studiilor de fezabilitate/documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții menționate la lit. b); e) pentru care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici anterior intrării în vigoare a prezentului ordin; f) pentru care există un contract de finanțare în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului ordin; g) pentru care există un certificat de urbanism emis, în termen de valabilitate la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pe baza căruia a fost începută procedura de avizare; h) pentru care la data intrării în vigoare a prezentului ordin există o autorizație de construire în termen de valabilitate, chiar dacă nu a fost făcut încă anunțul privind începerea lucrărilor, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare.

„Prin acest normativ vom avea clădiri mai sigure, mai performante, atât în cazul clădirilor existente, cât și în cazul clădirilor noi”, a afirmat ministrul Cseke Attila. Noile normative pentru siguranța la incendiu vor intra în vigoare în 60 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, respectiv la data de 9 mai 2025.

Românii pot investi începând de astăzi, 10 martie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,80%, 7,50% și, respectiv, 7,80%. În premieră, Ministerul Finanțelor (MF) facilitează cetățenilor români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și care dețin un card de debit accesul la achiziția online a titlurilor de stat, la doar un click distanță. „Programul Tezaur devine astfel mult mai accesibil, atât pentru românii din țară, cât și pentru cei din diaspora, prin posibilitatea de a subscrie direct și eficient”, menționează MF, într-un comunicat. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Potrivit MF, titlurile de stat pot fi cumpărate astfel:

▪ între 10 martie – 2 aprilie 2025, prin platforma Ghișeul.ro;

▪ între 10 martie – 3 aprilie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online, cei interesați pot accesa Ghid Tezaur online și Tezaur online;

▪ între 10 martie – 4 aprilie 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

▪ între 10 martie – 3 aprilie 2025 în mediul urban și 10 martie – 2 aprilie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Cei care vor să economisească prin intermediul Tezaur au la dispoziție un Ghid.

Pentru achiziționarea titlurilor de stat prin platforma Ghișeul.ro, un investitor trebuie să îndeplinească următoarele condiții: ▪ să aibă vârsta mai mare de 18 ani la data efectuării subscrierii; ▪ să dețină carte de identitate valabilă în România; ▪ să aibă cont pe platforma Ghișeul.ro; ▪ să aibă un card de debit emis în România sau în țările agreate pentru Programul Tezaur (listă accesibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe, Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A. și pe platforma Ghișeul.ro).

Investitorul poate subscrie în cadrul unei emisiuni prin accesarea platformei Ghișeul.ro și introducerea datelor de logare (utilizator și parolă), conform regulilor acesteia. Pentru subscriere, investitorul accesează secțiunea Titluri de stat, unde pot fi consultate emisiunile active și caracteristicile acestora, conform prospectului de emisiune și efectuează operațiunea de achiziție a titlurilor de stat Tezaur aferente emisiunii selectate.

De asemenea, orice român poate avea în cadrul aceleiași emisiuni una sau mai multe subscrieri, cu condiția să se încadreze în plafonul minim de 1.000 lei la o subscriere și maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, în condițiile încadrării în limita de plată cu cardul. Plățile sumelor aferente rambursării valorii nominale, dobânzilor, retragerilor, răscumpărărilor anticipate către investitorii Programului Tezaur se asigură de Compania Națională „Poșta Română” – S.A., pe cardul bancar folosit de investitor la subscriere sau cel actualizat pe platforma Ghișeul.ro.

„Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice”, precizează MF, în comunicat.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate pe website MF la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene a înregistrat o creștere ușoară în trimestrul patru (T4) din 2024 comparativ cu T3, iar economia românească a avut o creștere dublă față de media din UE, conform datelor revizuite publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al celor 20 de țări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,2% în perioada octombrie-decembrie 2024, comparativ cu trimestrul precedent, față de creșterea de 0,1% anunțată inițial de Eurostat. Oficiul european a revizuit și datele privind Uniunea Europeană, a cărei economie a consemnat un avans de 0,4% în trimestrul patru comparativ cu trimestrul precedent, dublu față creșterea de 0,2% anunțată inițial.

În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creștere ale PIB-ului au fost înregistrate în Irlanda (3,6%), Danemarca (1,6%) și Portugalia (1,5%).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în trimestrul patru 2024, comparativ cu trimestrul anterior. Asta după ce în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, PIB-ul României a crescut cu 0,1%. În schimb, în ritm anual, trimestrul patru 2024 comparativ cu trimestrul patru 2023, performanța economică a României, respectiv o creștere de 0,7%, este inferioară celor înregistrate de economia zonei euro (1,2%) și UE (1,4%).

Pe ansamblul anului 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,9% în zona euro și cu 1% în UE, după un avans de 0,4% în ambele zone în 2023.

Separat, Eurostat a dat publicității cifrele privind evoluția ratei de ocupare a forței de muncă în trimestrul patru. Conform acestor date, numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană, în trimestrul patru, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a fost țara cu cea mai puternică creștere a ratei de ocupare de la un trimestru la altul, cu un avans de 2%.

Eurostat estimează că în ultimul trimestru al anului trecut, în Uniunea Europeană erau 219,7 milioane persoane ocupate, dintre care 171,2 milioane în zona euro.