Rețele sociale

ECONOMIE

MF intenționează să modifice Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Hotărâre publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Amendamentele propuse au în vedere Titlul II „Impozitul pe profit”, Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale

În ceea ce privește Titlul II „Impozitul pe profit”, MF reamintește, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr. 296/2023 au fost introduse noi reguli privind impozitul pe profit, potrivit art. 18^1, pentru contribuabilii care în anul precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, situație în care aceștia datorează impozit minim pe cifra de afaceri. Pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, unele organizații profesionale și ale mediului de afaceri au solicitat clarificarea mai multor elemente în vederea asigurării unei corecte interpretări, cu referință la:  clarificarea veniturilor care sunt luate în calculul indicatorului venituri totale (VT), prin raportare la modul de înregistrare în evidența contabilă a acestora; ▪ calculul impozitului minim pe cifra de afaceri în cursul perioadei fiscale, în situația în care, în trimestrul precedent, fie se datorează impozitul pe profit, fie se datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri; ▪ determinarea valorii creditului fiscal extern care se ia în considerare pentru scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri, prin raportare la prevederile art. 39 din Codul fiscal; ▪ calculul impozitului minim la nivelul unui grup fiscal; ▪ identificarea contribuabililor care pot să scadă, la calculul impozitului minim, valoarea accizelor din veniturile totale; ▪ calculul sumei reprezentând sponsorizarea care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ prezentarea unor exemple de calcul al impozitului minim

Pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, prin proiectul de HG supus consultării publice se propun următoarele reguli/precizări: ▪ calculul indicatorului „venituri totale (VT)”, prevăzut la art. 18^1 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul că acesta însumează totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, după scăderea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Calculul se aplică și pentru indicatorul „venituri totale (VT)” prevăzut la art. 18^3 alin. (2) din Codul fiscal; ▪ pentru stabilirea valorii sponsorizărilor și/sau actelor de mecenat care se scad din impozitul minim pe cifra de afaceri, limitele sunt cele aplicate în stabilirea impozitului pe profit din aceeași perioadă de calcul; ▪ pentru stabilirea impozitului pe profit datorat trimestrial, din impozitul pe profit/minim pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal se scade atât impozitul pe profit datorat la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, cât și impozitul pe profit datorat, în funcție de ce impozit s-a datorat pentru perioada anterioară celei de calcul, după caz; ▪ contribuabilii care scad accizele sunt operatorii economici autorizați în domeniul activităților cu produse care intră sub incidența titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal; ▪ creditul fiscal extern care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri este cel determinat potrivit art. 39 din Codul fiscal; ▪ clarificarea faptului că impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri reprezintă impozit pe profit pentru aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri; ▪ pentru înțelegerea modului de determinare a impozitului minim pe cifra de afaceri sunt prezentate și exemple de calcul, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial/anual de declarare și plată a impozitului pe profit și pentru contribuabilii care aplică regulile de consolidare fiscală; ▪ clarificarea unor aspecte legate de activitățile realizate în baza obligațiilor care revin titularilor de licențe de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale care sunt incluse în sfera activităților de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale.

La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, prin modificările propuse se au în vedere următoarele: ● clarificarea condițiilor care trebuie îndeplinite, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de către o persoană juridică română cu asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, 25% sau mai puțin de 25% din valoarea/numărul titlurilor sale de participare sau al drepturilor de vot, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În acest caz se clarifică faptul că, persoana juridică română respectivă nu verifică condiția prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. h), legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme referitoare la calculul deținerii indirecte și sunt prezentate exemple de calcul pentru deținerile directe/indirecte ale unui acționar, în vederea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și alin. (1^1) din Codul fiscal; ● se propun norme clarificatoare pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, prin precizarea faptului că referirea la situațiile financiare anuale vizează doar persoana juridică română care nu a depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului N-2 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului acestuia, din perioada de existență a persoanei juridice române respective. De asemenea, se clarifică faptul că îndeplinirea, în cursul anului fiscal a condiției prevăzute de prevederile art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, se aplică prin referință la situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar N-1 și la termenul de depunere la organele fiscale competente, conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● se exemplifică persoanele juridice române care nu intră sub incidența sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit art. 47 alin. (3) din Codul fiscal, potrivit legilor specifice de organizare și funcționare care reglementează domeniile de activitate vizate; ● se propune clarificarea cazului persoanei juridice nou-înființate, în sensul precizării faptului că această persoană nu verifică, la data înregistrării în registrul comerțului, condiția prevăzută la 47 alin. (1) lit. h) și alin. (4) din Codul fiscal, legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme de clarificare pentru stabilirea bazei impozabile, asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) din Codul fiscal, care include totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad anumite categorii de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și la care se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal; ● se abrogă/se actualizează anumite norme care nu mai corespund actualelor prevederi ale titlului III din Codul fiscal, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Proiectul aflat în dezbatere publică urmează să amendeze și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice. Astfel, pentru a evita eventualele interpretări diferite, se propune introducerea unei prevederi la pct.30 din Normele metodologice, din care rezultă că într-un antrepozit fiscal de producție țigarete pot fi fabricate și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină.

ECONOMIE

ANAF: Proiectul formularului 39X, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin care stabilește modelul și conținutul formularului 39X Declarație informativă privind activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că „evaziunea fiscală afectează veniturile bugetare și, totodată, distorsionează profund mediul economic, motiv pentru care este necesară o acțiune sistematică și eficientă în vederea reducerii dimensiunii acestui fenomen negativ și a impactului extrem de nociv asupra bugetului general consolidat al statului”.

OUG nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto, cu modificările și completările ulterioare, reglementează activitatea de transport persoane intermediate prin platforme digitale, generate de progresul tehnologic al societății informaționale, așa cum se precizează în preambulul acestui act normativ.

„Activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate prin platforme digitale este un domeniu nou și în expansiune continuă. De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte puțin reglementat și astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori de transport alternativ care activează în domeniu și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate”, afirmă inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare.

La nivelul Direcției analiză risc, programare, proceduri și raportări – Serviciul analiză și evaluare riscuri au fost întreprinse activități de identificare a riscurilor fiscale în domeniul transportului alternativ de persoane, concluzionâdu-se că există un risc sistemic în activitatea de transport alternativ. Potrivit ANAF, principalele riscuri asociate ale activității de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală sunt:  nedeclararea veniturilor; ▪ subdeclararea muncii – angajații operatorilor de transport sunt declarați cu 2 ore de muncă, în realitate aceștia lucrând peste 8 ore pe zi raportat la numărul de kilometri parcurși; ▪ avantaje concurențiale incorecte.

Analizând legislația specifică, inițiatorii proiectului au identificat un număr de trei entități care concură la realizarea acestei activități de transport alternativ: ▪ operatorul platformei digitale, care în conformitate cu prevederile art. 2 lit. j) din OUG nr. 49/2019 este persoana juridică pe numele căruia se emite avizul tehnic pentru platforma digitală prin intermediul căreia se efectuează transportul alternativ; ▪ operatorul de transport alternativ care, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. k) din OUG nr. 49/2019 este persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deținătoare a autoturismului cu care se efectuează transportul alternativ; ▪ conducătorul auto, care în conformitate cu prevederile art. 2 lit. e) din OUG nr. 49/2019 este titularul sau angajatul unui operator de transport alternativ.

Astfel, legislația specifică reglementează calitatea de angajat a conducătorului auto care desfășoară activitate de transport în numele și seama unui operator de transport alternativ.

„Coroborând datele transmise de operatorii platformelor digitale cu cele existente la nivelul bazelor de date ANAF (an raportare 2023), a rezultat faptul că există 56.095 conducători auto care nu figurează ca salariați (conform D112), respectiv există o diferență între numărul de conducători auto declarați de operatorii de transport persoane în regim de ride sharing ca fiind angajați ai acestora pentru realizarea activităților de transport persoane prin intermediul platformelor digitale UBER B.V. – Filiala București SRL, Bolt Services Ro SRL și BlackCab Systems SRL (80.735 conducători auto) și numărul mediu de salariați aferent celor 9.257 societăți, conform D112 (24.640 salariați). Rezultă faptul că, în domeniul transportului alternativ de persoane, se identifică un risc sistemic, care necesită o intervenție rapidă, concentrată și durabilă în vederea creșterii gradului de conformare la declararea creanțelor fiscale și prevenirii, descoperirii și combaterii ferme a faptelor care au ca efect frauda și evaziunea fiscală”, se subliniază în Referatul de aprobare.

În acest context, prin instituirea unei declarații informatice specifice care îi vizează exclusiv pe operatorii de platformă avizați, potrivit legii, va exista acces în timp util la datele de interes fiscal pentru a se putea interveni operativ în vederea reducerii evaziunii fiscale în domeniu și recuperării sumelor datorate de contribuabilii care au calitatea de operatori de transport alternativ.

Continuare

ECONOMIE

Datoria guvernamentală a crescut, în septembrie, la 54,4% din PIB

Radio CECCAR FM

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în septembrie 2024, până la 916,758 miliarde lei, de la 886,983 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. Ca procentaj din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54,4%, de la 52,7% în august (conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).

În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei.

Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administrației publice centrale a ajuns, în septembrie 2024, la 894,36 miliarde de lei, în urcare de la 864,74 miliarde lei, în august, din care 837,56 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (418,025 miliarde de lei) și în euro (385,383 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administrației publice locale a urcat la 22,4 miliarde de lei, de la 22,23 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,34 miliarde de lei pe termen mediu și lung.

Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în septembrie 2024, la 442,792 miliarde de lei, respectiv 26,3% din PIB (25,8% din PIB în august), din care 425,18 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,614 miliarde de lei datoria administrației locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 473,966 miliarde de lei, respectiv 28,1% din PIB (26,8% din PIB în luna anterioară), din care 469,18 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,785 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.

Continuare

ECONOMIE

Registrul Auto Român emite, de la începutul lui decembrie, certificatul RAR Auto-Pass

Radio CECCAR FM

Registrul Auto Român (RAR) emite, începând din 1 decembrie, certificatul RAR Auto-Pass, un document obligatoriu la vânzarea unui autovehicul, a anunțat instituția într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook a instituției, informează Agerpres. „Vânzătorul care nu are nimic de ascuns și vrea să dea dovadă de bună credință are tot interesul să solicite acest document de la RAR pentru a vinde autovehiculul în condiții de transparență totală. Conceptul RAR Auto-Pass, document legiferat ulterior, a pornit de la cazurile de modificare a odometrului (valorii kilometrajului) care au luat amploare în ultimii ani, RAR încercând astfel să protejeze persoanele de bună credință care doresc să achiziționeze o mașină și să-i cunoască din start istoricul. În acest fel, manipularea odometrului va fi mult mai ușor de depistat. RAR Auto-Pass este un instrument prin care putem diminua sau limita acest fenomen de manipulare a unor date esențiale care pot face diferența la comercializarea unui autovehicul”, a transmis Cristian Bucur, directorul tehnic al RAR.

Potrivit sursei citate, pentru eliberarea noului certificat nu este nevoie de prezentarea autovehiculului la reprezentanța RAR.

Certificatul RAR Auto-Pass este cea mai transparentă formă de informare a cumpărătorului care dorește să fie vigilent. „Documentul vă spune detalii esențiale despre istoria vehiculului pe care urmează să-l achiziționați. Documentul poate fi eliberat atât vânzătorului, cât și cumpărătorului, după ce vor fi introduse în aplicația digitală numărul de identificare a autovehiculului (VIN) și câteva date despre solicitant, necesare pentru emiterea facturii și a certificatului. În cazul în care despre un anumit VIN nu există nicio mențiune în bazele de date ale RAR, utilizatorul va primi gratuit un certificat de negație. În momentul în care sunt găsite date despre vehiculul în cauză, solicitantul va fi redirecționat către pagina de plată și, după confirmarea acesteia, va primi pe email certificatul”, precizează RAR.

Reprezentanții RAR evidențiază faptul că documentul care reprezintă garanția RAR, organism tehnic al statului, conține date autorizate importante despre istoricul vehiculului, respectiv: succesiunea citirilor odometrului furnizate de stațiile ITP sau de reprezentanțele RAR la care s-a prezentat mașina; date privind intervențiile minore asupra vehiculului în atelierele autorizate (reparațiile ușoare); date referitoare la reparațiile efectuate în atelierele autorizate, ca urmare a unor accidente grave care au afectat sistemele de direcție, frânare, structura de rezistență a vehiculului sau elementele de siguranță pasivă; date legate de inspecțiile tehnice periodice și de campaniile de rechemare lansate de producătorul vehiculului.

„Baza de date interogată pentru obținerea certificatului RAR Auto-Pass este într-o continuă dinamică și se populează cu informații, asta înseamnă că în timp vor fi disponibile din ce în ce mai multe detalii despre un vehicul, pe măsură ce acesta se prezintă la atelierele autorizate de reparații, la stațiile ITP sau la reprezentanțele RAR. Într-o fază ulterioară de dezvoltare, RAR Auto-Pass va putea oferi informații și despre kilometrajul vehiculului înainte ca acesta să fi fost adus în România”, notează RAR.

Tariful pentru emiterea certificatului RAR Auto-Pass este de 42 de lei, iar documentul poate fi descărcat și direct din platforma digitală dedicată, imediat după efectuarea plății, dar și la orice moment ulterior, numai în perioada de valabilitate a certificatului (60 zile).

Continuare

Trending