ECONOMIE
Ministerul Energiei a publicat proiectul de OUG privind prelungirea plafonării prețurilor la energie
Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul de OUG privind prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică până la 30 iunie 2025 și a celor la gaze naturale până la 31 martie 2026. „Prezentul act normativ are drept scop instituirea următoarelor măsuri temporare: acordarea unor măsuri de sprijin similare cu cele incluse în Ordonanța de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plafonarea prețurilor finale facturate și compensarea diferenței de la buget, pentru consumatorii de energie electrică, în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025; acordarea unor măsuri de sprijin similare cu cele incluse în OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plafonarea prețurilor finale facturate și compensarea diferenței de la buget, pentru consumatorii de gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului, citată de Agerpres.
Astfel, potrivit proiectului, urmează să fie menținute până la finele lunii iunie 2025 cele trei plafoane maxime de preț pentru energia electrică, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în funcție de consum, și de 0,31 și 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru gazele naturale.
Totodată, documentul prevede că Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va avea obligația de a elabora, împreună cu alte instituții relevante, o metodologie pentru stabilirea criteriilor de identificare și eligibilitate a consumatorilor de energie în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar și de a emite, până la 15 iunie 2025, o Hotărâre de Guvern privind implementarea respectivei metodologii și privind valoarea sprijinului acordat.
O altă prevedere a proiectului vizează și efectuarea de plăți către furnizorii de energie în valoare de 50% din valoarea solicitată, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de decontare, în limita sumelor disponibile, urmând ca diferența de plată dintre respectiva valoare și valoarea stabilită de către autoritatea națională de reglementare să se efectueze la 10 zile de la primirea notificării din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, și asigurarea sumelor aferente compensațiilor acordate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și bugetul Ministerului Energiei din Fondul de Tranziție Energetică și de la bugetul de stat. Furnizorii de gaze naturale/producătorii de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice în calitate de clienți direcți ai producătorilor de gaze naturale (PET client direct) vor avea obligația constituirii unui stoc minim de gaze naturale pentru asigurarea continuității și siguranței în alimentarea clienților săi finali/asigurarea consumului propriu și suportabilității prețului de către aceștia, în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor. Stocul minim va reprezenta cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel național, conform reglementărilor ANRE.
Prin acest proiect se instituie și obligația pentru producătorii de gaze naturale care desfășoară atât activități de extracție onshore și/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activități, cât și activități de vânzare a gazelor naturale de a livra, cu prețul de 120 lei/MWh, cantitățile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă către furnizori/PET client direct/operatori rețea, pentru a asigura, în următoarea ordine de prioritate: în perioada 1 aprilie 2025 – 31 octombrie 2025, necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim necesar pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026; în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, necesarul de gaze pentru consumul curent al clienților casnici stabilit conform anexei proiectului; în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, necesarul de gaze pentru consumul curent al producătorilor de energie termică, doar pentru energia termica destinată populației; în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, cantitățile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă către operatorul de transport și sistem și către operatorii concesionari de distribuție titulari ai unei licențe de operare – operatori de rețea în vederea asigurării a 75% din cantitatea de gaze naturale destinată consumului tehnologic (CT).
Redevența pentru aceste cantități de gaze naturale vândute va fi stabilită în baza prețului de 120 lei/MWh, prin ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. Vor fi exceptate respectivele cantități de gaze naturale vândute de la aplicarea prevederilor OG nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale offshore și onshore de adâncime, republicată.
Pe de altă parte, proiectul prevede și continuarea plății unei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, așa cum este aceasta stabilită în OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, prin proiectul de act normativ sunt propuse modificări ale OUG nr. 27/2022 în vederea: creșterii procentajului de plată privind efectuarea de plăți către furnizori la valoarea de 50% din suma solicitată, față de 40% cât este acum în OUG 27/2022, similar cu prevederile incluse în prezentul act normativ; extinderea termenului final de introducere a datelor necesare decontării sumelor de la bugetul de stat sau, după caz, regularizării sumelor decontate de la bugetul de stat, aferente perioadei septembrie 2022 – august 2023 până la data de 30 aprilie 2025.
„Actul normativ include și efectuarea unei modificări a art. 28 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, prin includerea unei obligații pentru producători de a tranzacționa cel puțin 50% din producția anuală de energie electrică prin contracte pe piețele de energie electrică, pe alte piețe decât PZU, PI și PE. Sunt exceptate de la această prevedere capacitățile de producere din surse eoliene sau fotovoltaice”, se mai arată în Nota de fundamentare.
De asemenea, cu scopul creșterii transparenței piețelor centralizate de energie, se introduc, în Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, obligații pentru operatorii desemnați ai piețelor de energie electrică și gaze naturale de publicare a indicilor de preț pentru produsele standard tranzacționate pe piețele centralizate de energie electrică și gaze naturale.
Proiectul de OUG menționează că prelungirea aplicării unora dintre măsurile de protejare incluse în OUG nr. 27/2022 a fost necesară având în vedere situația existentă la nivel național și internațional, determinată de nivelul încă ridicat al prețului energiei electrice și gazelor naturale, datorat, în principal, contextului geopolitic actual, pentru ca prețurile la energie electrică și gaze naturale plătite de către clienții finali să nu afecteze competitivitatea economică și să nu agraveze nivelul de sărăcie energetică.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
