Rețele sociale

ECONOMIE

Formularele 015 și 700 au fost actualizate

Prin OPANAF nr. 468/2025, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 302/7.04.2025, au fost aduse amendamente la OPANAF nr. 3.775/2015 pentru aprobarea unor competențe speciale ale organului fiscal central, precum și la OPANAF nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal. Noul act normativ actualizează formularele „Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România” (015) și „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale” (700).

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ că, potrivit art.35 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul contribuabilului nerezident care nu are pe teritoriul României un sediu permanent, competența revine organului fiscal central stabilit prin ordin al președintelui ANAF. În acest temei, a fost elaborat OPANAF nr.3775/2015 pentru aprobarea unor competențe speciale ale organului fiscal central, cu modificările și completările ulterioare.

♦ În Referatul de aprobare se menționează că, prin art.I din OG nr.3/31.01.2025 pentru modificarea și completarea art.46^2 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, art.46^2 alin.(1) din Codul fiscal a fost completat cu alin.(1^1) care prevede că, persoanele juridice străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri, prestează servicii pe teritoriul României sau livrează bunuri de pe teritoriul României, desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, care nu au înregistrat un sediu permanent în România datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri. Persoanele juridice străine prevăzute la art.46^2 alin.(1^1) din Codul fiscal, stabilite în Uniunea Europeană, își pot îndeplini direct obligațiile fiscale privind impozitul specific pe cifra de afaceri sau pot desemna un reprezentant pentru calcularea, declararea și plata acestui impozit, conform prevederilor art.46^2 alin.(13) din Codul fiscal.

În vederea administrării fiscale a persoanelor juridice străine stabilite în Uniunea Europeană, care nu au înregistrat un sediu permanent în România și care își îndeplinesc direct obligațiile fiscale privind impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale a fost necesară completarea art.2 din OPANAF nr.3775/2015, în vederea acordării competenței de administrare a acestor contribuabili nerezidenți, Administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București.

Totodată, pentru a deține o evidență a contribuabililor persoane juridice străine care datorează impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale a fost necesară completarea formularelor „Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România” (015) și „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale” (700), aprobate prin OPANAF nr.1699/2021, astfel:

 în formularul 015, Capitolul VI „Alte date despre contribuabil” se completează cu un rând nou, rândul „Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale”;

▪ în formularul 700, Capitolul IV „Alte date privind contribuabilul” se completează  cu un rând nou, rândul „Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale”.

♦ Potrivit art.1 alin.(2) din OUG nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2010, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.82/2023, statul poate acorda societăților înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al UE sau în state semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană, care au înregistrat un sediu permanent în România în conformitate cu dispozițiile art.8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal și la nivelul cărora sunt recunoscute în totalitate veniturile din organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc, dreptul de organizare și exploatare a activității de jocuri de noroc în condițiile ordonanței de urgență, pe bază de licență de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, astfel cum acestea sunt clasificate prin ordonanța de urgență, și de autorizație de exploatare a jocurilor de noroc.

Conform precizărilor Direcției Domenii Reglementare Specifică din cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de inițiator al reglementărilor din domeniul jocurilor de noroc, operatorii economici care obțin licență clasa a II-a nu dețin și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, drept pentru care nu se încadrează în prevederile art.1 alin.(2) din OUG nr.77/2009.

Prin urmare, în vederea administrării fiscale a persoanelor juridice străine care nu au obligația înregistrării unui sediu permanent pe teritoriul României și care datorează taxe potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc a fost necesară completarea art.2 din OPANAF nr.3775/2015 cu prevederi privind  competența de administrare a acestor contribuabili nerezidenți.

În același timp – se afirmă în Referatul de aprobare – este necesară completarea Secțiunii E „Date privind vectorul fiscal pentru alte impozite și taxe datorate”, din formularul „Declarație de înregistrare fiscală/declarație de mențiuni/declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România” (015), cu un nou rând, rândul „Taxe datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc”, în vederea acordării posibilității de declarare a taxelor datorate potrivit legislației din domeniul jocurilor de noroc, pentru persoanele juridice străine care datorează aceste taxe și care nu au obligația înregistrării unui sediu permanent pe teritoriul României.

♦ Conform art.4 alin.(2) din OPANAF nr.3775/2015, competența de administrare a persoanei impozabile care are sediul activității economice în afara României și este înregistrată în scopuri de TVA în România prin reprezentant fiscal, potrivit prevederilor titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal, este stabilită la organul fiscal în a cărui evidență fiscală este înregistrat reprezentantul fiscal. În situația în care reprezentanții fiscali ai persoanelor impozabile care au sediul activității economice în afara României sunt încadrați în categoria contribuabililor mari sau mijlocii, competența de administrare pentru reprezentanții fiscali este stabilită conform prevederilor art.30 alin.(3) și (3^1) din Codul de procedură fiscală, prin ordin al președintelui ANAF, la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, respectiv la organul fiscal de la nivel județean sau al municipiului București, în cazul contribuabililor mijlocii.

Potrivit ANAF, în practică au existat situații în care persoanele fizice care au sediul activității economice în afara României au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA în România printr-un reprezentant fiscal contribuabil mare sau mijlociu.

Conform competențelor de administrare a contribuabililor mari sau mijlocii, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și respectiv administrațiile județene ale finanțelor publice și Administrația fiscală pentru contribuabili mijlocii București nu administrează persoane fizice, ca urmare nu au acces la aplicațiile informatice utilizate pentru înregistrarea fiscală/înregistrarea în scopuri de TVA, precum și pentru mențiunile ulterioare înregistrării fiscale/ înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor fizice.

Prin urmare a fost necesară completarea art.4 din OPANAF nr.3775/2015, în scopul stabilirii competenței pentru înregistrarea fiscală/înregistrarea în scopuri de TVA, precum și pentru mențiunile ulterioare înregistrării fiscale/ înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor fizice impozabile care au sediul activității economice în afara României și care solicită înregistrarea în scopuri de TVA în România printr-un reprezentant fiscal contribuabil mare sau mijlociu, în sarcina organului fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul reprezentantului fiscal.

♦ Potrivit prevederilor art.2 din OMF nr.577/2021 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor juridice străine, „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România” se depune de către solicitant la registratura organului fiscal central definit potrivit Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală sau se transmite prin poștă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

La data depunerii chestionarului, persoanele juridice străine care doresc să își stabilească locul conducerii efective în România nu sunt prezente în România. Organul fiscal trebuie să stabilească dacă acestea îndeplinesc condițiile privind rezidența fiscală potrivit locului conducerii efective în România, conform Codului fiscal, iar potrivit prevederilor în vigoare nu este reglementat organul fiscal central competent pentru primirea și analiza chestionarului menționat mai sus.

Ca urmare, a fost necesară completarea OPANAF nr.3775/2015 cu dispoziții privind organul fiscal central competent pentru primirea și analiza chestionarului. Prin noul act normativ se stabilește ca organul fiscal competent pentru primirea și analiza „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România” să fie organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul nerezident urmează să exercite gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor.

ECONOMIE

ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a elaborat și publicat un Ghid dedicat instituțiilor publice, document ce indică măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor de social media (fenomen cunoscut sub denumirea de impersonare), metode de identificare a conturilor false și pașii necesari pentru raportarea acestora către platformele online, a anunțat instituția, printr-un comunicat. Ghidul este disponibil pe pagina de internet a ANCOM, aici.

Pe fondul utilizării tot mai intense a platformelor sociale și a serviciilor digitale, a crescut și riscul apariției conturilor false care impersonează conturile oficiale ale autorităților publice. Potrivit ANCOM, astfel de conturi pot fi folosite pentru:  dezinformare: paginile răspândesc știri false și informații care prezintă realitatea în mod eronat/distorsionat, folosindu-se de numele instituțiilor oficiale; ▪ escrocherii și fraudă financiară: prin intermediul conturilor false care aparent provin de la instituții publice sunt derulate campanii de colectare a datelor personale și de obținere a unor beneficii financiare; ▪ furt de identitate: datele personale colectate pot fi folosite în activități cu caracter infracțional; ▪ afectarea reputației: încrederea cetățenilor în instituțiile publice este afectată.

Ghidul oferă instituțiilor publice un set de măsuri proactive de protecție, care includ securizarea conturilor oficiale, formarea și educarea personalului, precum și monitorizarea continuă. Astfel, ANCOM recomandă instituțiilor publice să efectueze o verificare a eventualelor situații în care elementele de identificare vizuală sunt folosite pe platformele relevante, să stabilească modalitatea de răspuns în cazurile de preluare a identității vizuale sau să implementeze proceduri de escaladare pentru situații urgente care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.

Ghidul oferă o listă detaliată de indicatori care pot semnala impersonarea unui cont/pagini oficiale a unei instituții publice. Instituțiile publice și utilizatorii sunt încurajați să acorde atenție atât elementelor de identitate vizuală, cât și comportamentelor specifice ale conturilor suspecte. De exemplu, conturile false au denumiri/acronime similare, dar cu modificări subtile (ex: în cazul Ministerului X, denumirea este „Ministerul.X ori au fost operate schimbări minore: Ministeru1 X) sau pot avea domenii web neobișnuite care apar asociate cu contul rețelei sociale, precum .tk, .ml, .ga în loc de .gov.ro sau utilizarea «ministerul.X.ro», în loc de ministerulx.gov.ro.

În ceea ce privește indicatorii de comportament asociat conturilor false, printre aceștia se numără activitatea online în intervale orare care nu corespund cu fusul orar al României, postări repetitive cu același conținut/conținut similar la intervale scurte de timp ori un număr neverosimil de urmăritori raportat la istoricul activității”, se menționează în comunicat.

Ghidul ANCOM detaliază pașii pentru raportarea conturilor false către platformele online (ex.: Facebook/Meta, Twitter/X, Instagram, LinkedIn), cu specificarea exactă a documentației necesare.

Astfel, pentru raportarea unui cont care a fost preluat neautorizat, instituția trebuie să folosească mecanismul intern de raportare al platformei și să furnizeze acesteia documentația completă (link oficial, dovezi care atestă calitatea persoanei care face raportarea și furnizarea de informații credibile cu privire la reprezentare). În cazul în care platforma nu respectă obligațiile din Regulamentul DSA (de exemplu: platforma răspunde sau oferă un răspuns inadecvat sau incomplet sau în cazul în care platforma nu oferă acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor etc.), cei în cauză pot depune plângeri pentru nerespectarea Regulamentului DSA. Sesizările trebuie însoțite de prezentarea în detaliu a etapelor parcurse în raport cu platforma, a numărului de referință alocat de platformă la momentul raportării, precum și a oricăror elemente probatorii pe care se sprijină sesizarea. Ulterior, plângerea se analizează conform Regulamentului DSA.

„În calitate de coordonator național pentru serviciile digitale, ANCOM încurajează instituțiile publice să acorde o atenție sporită protejării identității instituționale în mediul digital, având în vedere că impersonarea conturilor poate afecta integritatea comunicării publice, poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate facilita răspândirea conținutului înșelător sau manipulator”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, anunță posibilitatea prelungirii perioadei de implementare a proiectelor depuse în cadrul Componentei 7, Investiția 9, pentru digitalizarea ONG-urilor până la data de 30 aprilie 2026, conform Ordinului MIPE nr. 5.774/20.11.2025 pentru modificarea Ghidului specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte „Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale”, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 „Transformare digitală”, Investiția 9 „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale” aprobat prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1882/2024.

Continuare

ECONOMIE

Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație

Lansarea modulului eSemnătura, o nouă funcționalitate care modernizează modul de lucru în cadrul instituțiilor publice, permite semnarea documentelor în mod electronic direct în platformă, a anunțat Regista, platforma de digitalizare utilizată în peste 1.200 de instituții publice din România.

Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, noul modul simplifică fluxul birocratic, de la înregistrare până la semnare electronică și arhivare, fără imprimare, fără semnături pe hârtie și fără scanări.

Astfel, noul modul, dezvoltat în conformitate cu Legea 214/2024 și normele europene eIDAS, elimină riscurile asociate semnăturilor pe hârtie și timpului petrecut cu procedee manuale.

„Cu ajutorul modulului eSemnatura, instituțiile pot semna documente direct în Regista, folosind toate tipurile de semnături electronice necesare în activitatea administrativă: semnătură electronică simplă, semnătură electronică calificată cu token USB și semnătură electronică calificată în cloud. eSemnătură de la Regista funcționează cu token-urile care sunt deja folosite în instituții și este integrată inclusiv cu semnăturile calificate oferite gratuit către funcționarii de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și cu toți furnizorii privați de pe piața locală și europeană, precum CertSign, DigiSign sau TransSped”, susțin reprezentanții companiei.

Totodată, cu ajutorul noului modul eSemnătura, instituțiile publice care vor alege să își digitalizeze fluxurile de documente, vor putea semna direct în platformă documentele necesare.

„eSemnătura este un pas esențial în misiunea noastră de a sprijini administrația publică în tranziția către procese complet digitale. Am creat o soluție sigură, conformă legal și ușor de folosit, care integrează toate tipurile de semnătură necesare în activitatea instituțiilor. Prin modulul de eSemnătură, documentele circulă mai rapid, semnarea devine mai simplă, iar întregul flux administrativ câștigă transparență și eficiență”, a declarat Edward Crețescu, CEO Regista, citat în comunicat.

Pornind de la nevoia funcționarilor publici de a lucra cât mai digitalizat, noul modul eSemnătura din Regista permite colaborarea dintre compartimentele unei instituții publice, prin semnarea secvențială a documentelor, notificarea semnatarilor pentru fiecare document primit electronic, cât și un flux constant de actualizări direct în platformă, în funcție de activitățile semnatarilor, precizează reprezentanții companiei.

În plus, fiecare semnare poate veni cu note informative transmise direct la semnatar pentru o verificare suplimentară. Modulul de Semnătură respectă cele mai înalte norme de securitate a datelor și este dezvoltat în conformitate cu noua lege a semnăturilor electronice, Legea 214/2024, se precizează în comunicat.

Modulul eSemnătură este dezvoltat de Regista împreună cu Namirial, unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de încredere și certificate calificate conform eIDAS.

Cele 1.200 de instituții publice aflate în portofoliul Regista – primării, școli, spitale, direcții și servicii – pot beneficia imediat prin utilizarea semnăturilor electronice în întreaga activitate zilnică pe care o desfășoară.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 10 ore

Empowering your passion to shape your career – CECCAR, la Practical Accounting Days

PROFESIA CONTABILĂacum 10 ore

Start with passion. Grow with purpose – CECCAR & ASCIG conectează tinerii cu o profesie fit for future

PROFESIA CONTABILĂacum 10 ore

CECCAR Maramureș: Perspective și teme de interes pentru profesia contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 10 ore

CECCAR Vaslui: Întâlnire de lucru cu AJOFM privind noile reglementări și programe dedicate pieței muncii

PROFESIA CONTABILĂacum 10 ore

CECCAR Ialomița: Simpozionul „Antreprenor pentru Viitor”, ediția a X-a – elevii au descoperit antreprenoriatul alături de profesioniști și lideri ai comunității

PROFESIA CONTABILĂacum 11 ore

CECCAR Dâmbovița: Profesioniștii contabili, alături de mediul juridic la marcarea a 155 de ani de avocatură pe plan local

ECONOMIEacum 11 ore

ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online

ECONOMIEacum 11 ore

PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor

ECONOMIEacum 11 ore

Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație

ECONOMIEacum 11 ore

ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie

ECONOMIEacum 11 ore

Ajutor de minimis pentru înființarea întreprinderilor sociale

ECONOMIEacum 11 ore

ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2025

Trending

🎵 CECCAR FM
Click pentru a porni
🔊 50%