ECONOMIE
Studiu: Unu din trei români nu a redirecționat niciodată cei 3,5% din impozitul pe venit
Unu din trei români (33%) nu a redirecționat niciodată cei 3,5% din impozitul pe venit, 67% dintre românii din mediul urban au redirecționat cel puțin o dată și în măsură semnificativ mai mare cei cu vârste între 35-44 ani (80%), relevă un studiu realizat de Reveal Marketing Research, citat de Agerpres. Documentul a analizat atitudinile și comportamentele românilor referitor la redirecționarea procentului de 3,5% din impozitul pe venit, în contextul în care termenul limită pentru completarea formularului este 25 mai. După această dată, suma va fi direcționată automat către bugetul de stat.
Conform cercetării, românii preferă să redirecționeze impozitul în principal către ONG-uri pentru copii și educație (39%), cazuri medicale individuale (37%) și biserici sau parohii (18%).
Cei mai mulți dintre români aleg să completeze Formularul 230 online (43%) sau să îl depună în format fizic la sediul ONG-ului/ bisericii alese (39%).
Redirecționarea impozitului este puternic influențată de relațiile personale: șase din zece români au fost rugați de cineva cunoscut să completeze Formularul 230. 90% dintre români cred că redirecționarea a 3,5% din impozit este utilă, iar 82% au încredere că banii ajung la destinația corectă.
Studiul mai arată că 83% dintre românii din mediul urban sunt familiarizați cu posibilitatea de a redirecționa până la 3,5% din impozitul pe venit către o cauză non-profit, prin completarea Formularului 230.
Dintre cei care au redirecționat, 43% au transformat acest gest într-un obicei anual, comparativ cu 24% care completează formularul doar ocazional.
În ceea ce privește sursele de informare, majoritatea românilor au aflat pentru prima dată despre Formularul 230 de la un prieten sau o rudă (26%), de la angajator (25%) sau direct de la un ONG (19%).
„Rezultatele studiului arată că românii sunt deschiși să redirecționeze procentul 3,5% din impozitul pe venit, mai ales când cunosc cauza sau la îndemnul cunoscuților. În acest context, studiile de tip U&A și Segmentare sunt instrumente valoroase pentru ONG-uri, ajutându-le să înțeleagă în profunzime tipologiile donatorilor, motivațiile acestora și să identifice cele mai eficiente strategii de comunicare pentru a crește redirecționarea impozitului pe venit”, a declarat Marius Luican, director general Reveal Marketing Research, citat într-un comunicat.
Analiza arată că, în general, redirecționarea impozitului este puternic influențată de relațiile personale. 59% dintre români au fost rugați de cineva cunoscut să completeze formularul, procent care urcă la 65% în cazul tinerilor cu vârste între 25-34 de ani, la 69% pentru cei între 35-44 de ani, iar în rândul persoanelor cu venituri lunare de peste 5.000 lei ajunge la 79%.
Analiza pe segmente socio-demografice arată că ONG-urile care sprijină copiii și educația sunt preferate într-o măsură mai mare de către persoanele care au copii (44%), în timp ce ONG-urile pentru protecția animalelor sunt alese mai degrabă de tinerii cu vârste între 18-24 de ani și de cei fără copii – ambele categorii înregistrând un procent de 17%, comparativ cu 10% la nivelul întregului eșantion.
Procedura de depunere preferată este completarea online (43%), iar 39% aleg să îl depună în format fizic, direct la sediul ONG-ului sau al bisericii.
90% dintre români cred, în mare și foarte mare măsură, că mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit este util și eficient pentru sprijinirea societății civile, iar 82% au încredere că sumele ajung la destinația corectă.
Principalii factori care i-ar motiva pe români să completeze din nou formularul de redirecționare includ cunoașterea directă a unei cauze care are nevoie de sprijin (53%), simplificarea procesului de completare și trimitere (37%), accesul la mai multe informații despre cum funcționează și de ce este important acest mecanism (32%) și o promovare mai eficientă în mass-media (31%).
Ca tendință, persoanele de peste 55 de ani sunt mai interesate să cunoască direct cauza care are nevoie de sprijin (63%). Cei care nu au completat până acum formularul își doresc, într-o proporție mai mare, ca acesta să fie mai ușor de completat (40%) și să primească mai multe informații despre cum funcționează și de ce este important acest mecanism (40%). În același timp, tinerii cu vârste între 25-34 de ani (36%), precum și cei care au completat până în prezent cel puțin o dată formularul (36%), consideră importantă o promovare mai bună în mass-media.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în perioada 9-15 mai pe un eșantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1.008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
