Connect with us

ECONOMIE

Circa 20% din cifra de afaceri a companiilor din România este conectată cu societăţi offshore

CECCAR FM

Publicat

pe

Firme româneşti şi multinaţionalele şi-au deschis conexiuni solide în ţările offshore, unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente, astfel că aproape 20% din economia românească a ajuns să aibă legături cu paradisurile fiscale, arată o analiză realizată de KeysFin. Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas şi Belize sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri mai ales pentru business, nu numai pentru turism.

Analiza KeysFin arată că, în 2015, erau înregistate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional, potrivit News.ro.

Statistica a fost realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore.

Statistica arată că profitabilitatea firmelor cu conexiuni offshore este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.

Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT.

Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar.

“O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore”, arată analiza companiei.

De asemenea, majoritatea firmelor –  83% – care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa, cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta.

Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.

„Statisticile prezentate de KeysFin în Parlamentul European arată că business-ul cu offshore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme cât şi ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creşterea numărului de angajaţi”, au declarat experţii.

În perioada analizată, 2010 – 2015 , cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activităţi administrative şi suport (call-center) – 44% şi de segmentul tranzacţiilor imobiliare (42%).

Semnificative au fost şi evoluţiile afacerilor din transport şi depozitare (39%), HoReCa (34%), comerţ (34%), comunicaţii&IT (31%) şi construcţii (29%).

În aceste domenii a crescut semnificativ şi numărul companiilor, cu 18% până la 36%.

Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015.

„Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.

Evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, spun specialiştii, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.

Analiştii Keysfin spun că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări,  limitând resursele bugetare ale statelor.

„Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migraţia capitalului din România. Este nevoie, în esenţă, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să ţină banii în ţară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulţi bani din taxe şi impozite”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Afacerile firmelor româneşti cu paradisurile fiscale au fost aduse la lumină de scandalul Panama Papers, din primăvara acestui an.

În urma dezvăluirilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a înfiinţat în luna aprilie un grup de lucru interdepartamental, din care fac parte inspectori antifraudă şi cu alte specializări, pentru a verifica informaţiile din investigaţia jurnalistică “PanamaPapers” şi pentru a analiza date referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice implicate.

De atunci, ANAF nu anunţat niciun fel de rezuultat al acestor investigaţii.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

FMI avertizează în legătură cu un posibil război comercial fără un acord fiscal mondial

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat în legătură cu un posibil război comercial la nivel mondial dacă nu se ajunge la un acord fiscal cu reguli globale privind impozitul pe profitul marilor companii multinaționale, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Acesta a fost avertismentul directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, într-un discurs virtual, în care a semnalat că este „urgent” să se încheie un pact multilateral, similar celui propus de președintele american, Joe Biden, în Statele Unite.

„Suntem deosebit de optimiști în legătură cu un acord global privind impozitul pe profitul companiilor în 2021.(…) Și e nevoie urgent de acesta pentru a evita, în viitor, riscul de a cădea într-o spirală haotică a impozitelor sau un război comercial în care toți vor avea de pierdut”, a spus Kristalina Georgieva.

În urmă cu câteva săptămâni, în timpul Reuniunii de primăvară a FMI și Băncii Mondiale, Fondul a surprins prin solicitarea unui impozit „temporar” pe profiturile mai mari și „bogăție”, destinat finanțării nevoilor generate de pandemie și de criza pe care aceasta a provocat-o și care a dus la creșterea generalizată a deficitului și datoriei.

Planul lui Joe Biden, pe care Georgieva l-a dat drept exemplu, prevede creșterea cotei de impozitare a companiilor mari din țară de la 21% la 28% și aplicarea unui impozit minim de 15% pe veniturile contabile, cele care se raportează investitorilor, nu cele raportate Trezoreriei SUA, printre alte măsuri.

Continuare

ECONOMIE

CE propune un nou regulament pentru a limita denaturările cauzate de subvențiile străine

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a propus un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Propunerea legislativă prezentată a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. Scopul său este de a elimina o lacună în materie de reglementare care afectează piața unică. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață. De asemenea, noul instrument este un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot acum, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera”, se menționează în comunicat.

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE. Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Noua propunere a CE este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, CE va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței:

 un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 milioane euro, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 milioane euro;

▪ un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 milioane euro, și

▪ un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către CE. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către CE.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, CE poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedback-ului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE. În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, CE va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, CE va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Măsuri reparatorii și angajamente. În ceea ce privește măsurile reparatorii și angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piață. În cazul tranzacțiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competența de a interzice achiziția subvenționată sau atribuirea contractului de achiziții publice ofertantului subvenționat.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea CE în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Campania de primire a cererii unice de plată în anul 2021 se va încheia la 17 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor care nu au depus încă cererea unică de plată în anul 2021 că au mai rămas doar câteva zile până la finalizarea campaniei de primire a cererilor unice de plată.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al APIA, citat de Agerpres, campania se va încheia la data de 17 mai 2021, iar până la aceasta dată s-au depus un număr de 632.831 cereri, pentru o suprafață de 5.068.754 hectare.

„Pentru că siguranța în contextul pandemiei Covid-19 este foarte importantă pentru noi, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA și/sau Centrul Municipiului București”, spun reprezentanții instituției.

APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!