Suntem și pe

ECONOMIE

Inegalitatea dintre bogaţi şi săraci din România a ajuns, în 2015, la cel mai înalt nivel de după intrarea în UE

CECCAR FM

Publicat

pe

România continuă să fie, de departe, ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci, în condiţiile în care cei mai prosperi 20% dintre români au venituri de peste opt ori mai mari decât cei mai săraci 20% dintre locuitorii ţării, arată statisticile publicate de către oficiul european de statistică, Eurostat, care arată o adâncire puternică a inegalităţilor în perioada 2013-2015.

Inegalitatea dintre bogaţii şi săracii din România s-a adâncit continuu începând din 2010, când a ajuns la un nivel minim al ultimului deceniu, cu un raport de 6,1 între veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor.

Ca urmare a crizei, inegalitatea s-a redus sensibil, raportul de inegalitate coborând de la 8,1 în 2008, până la 6,1 în 2010.

Ulterior, seriile Eurostat arată că inegalitatea a crescut pentru cinci ani consecutiv, ajungând în 2015 la un raport de 8,3, de la 7,2 în 2014, între veniturilor celor mai bogaţi 20% dintre români şi cele ale celor mai săraci 20%.

Datele Eurostat, colectate anul acesta, dar valabile pentru anul 2015 la nivelul ansamblului comunitar, arată că, la nivelul Uniunii Europene, primii 20% dintre locuitori după venituri câştigă de 5,2 ori mai mult decât cei mai săraci 20% dintre locuitori, nivelul rămânând constant faţă de 2014.

Însă la nivelul blocului comunitar diferenţele sunt mari. Astfel, România este ţara din UE cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci, în condiţiile în care primii 20% dintre locuitori au venituri de 8,3 ori mai mari decât cei 20% cu cele mai mici încasări.

În clasamentul inegalităţii din UE, România este urmată de Lituania (raport de 7,5 între veniturile celor mai bogaţi şi veniturile celor mai săraci), Bulgaria (7,1) şi Spania (6,9).

La polul opus, statele cele mai „egalitare” din UE sunt Slovacia (cu un raport de 3,5 între veniturile bogaţilor şi veniturile săracilor), Republica Cehă (3,5), Finlanda (3,6) şi Slovenia (3,6).

„Datele privind inegalitatea economică au devenit foarte importante pentru a estima sărăcia relativă, pentru că distribuţia resurselor economice poate avea un raport direct cu dimensiunea şi cu profunzimea fenomenului sărăciei”, a menţionat Eurostat, potrivit News.ro.

Seriile Eurostat arată că România este ţara în care inegalitatea dintre bogaţi şi săraci a crescut cel mai puternic în ultimii ani, în special în perioada 2013-2015, de la o diferenţă între veniturile extremelor de 6 în 2010 la 6,2 în 2011, 6,3 în 2012, 6,6 în 2013, 7,2 în 2014 şi 8,3 în 2015.

La nivelul UE, diferenţa de venituri între cei mai prosperi 20% dintre cetăţeni şi cei mai săraci 20% a crescut de la 4,9 în 2010 la 5,2 în 2015.

Dintre statele din zonă nemembre ale UE, Macedonia are un raport al inegalităţii între bogaţi şi săraci mai mic decât cel din România, în timp ce în Serbia inegalitatea este chiar mai mare, cu un raport de 9 între veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor, potrivit Eurostat.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Un sat din trei are zone cu semnal slab sau inexistent la Internet

CECCAR FM

Publicat

pe

Aproape o treime dintre satele din România (31%) au zone cu semnalul slab, foarte slab și/sau inexistent de Internet, arată un studiu realizat de Fundația World Vision România, citat de Agerpres. „În această perioadă, din ce în ce mai multe localități trec în scenarii care presupun susținerea cursurilor online, însă școala online este în continuare o utopie pentru elevii din mediul rural din România”, scriu realizatorii cercetării.

Conform studiului, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la școala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicațiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toți copiii, pentru elevii de la sate apare și provocarea unei conexiuni bune la Internet.

De asemenea, peste 61% dintre cele 87 de comune din șase județe în care activează World Vision România (Iași, Vaslui, Dolj, Ialomița, Vâlcea și Cluj) au în componență sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din totalul celor 313 de sate în care organizația derulează proiecte și sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab și/sau inexistent. Cu toate acestea, reprezentanții organizației susțin faptul că Internetul nu lipsește cu desăvârșire în mediul rural. „În aproape toate satele și comunele există zone cu semnal la telefon și internet foarte bun, în general în jurul instituțiilor publice: primărie, școală. Însă, cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”, menționează sursa citată.

Continuare

ECONOMIE

Numărul insolvențelor a scăzut cu peste 9% în primele nouă luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu 9,13% în primele nouă luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 4.029 insolvențe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), informează Agerpres. Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 882, în creștere cu 15,14% față de perioada ianuarie-septembrie 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor – cu 279 de insolvențe (-22,07%), Constanța – 240 (+9,59%) și Cluj – 235 (+35,06%).

Pe domenii de activitate, în primele nouă luni, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.190 (-14,08%), urmat de construcții – 646 (-2,56%) și industria prelucrătoare – 478 (-8,95%).

În septembrie au fost înregistrate 453 de insolvențe, cele mai multe în București – 117, și în Cluj – 29, Constanța – 28 și Bihor – 23.

Continuare

ECONOMIE

Băncile au înăsprit accesul la creditare din cauza temerilor legate de pandemie

CECCAR FM

Publicat

pe

Instituțiile financiare din zona euro au redus accesul companiilor la credite în trimestrul trei din 2020, iar tendința este de înăsprire suplimentară, deoarece sunt din ce în ce mai îngrijorate de creșterea numărului de noi cazuri de coronavirus pe plan global, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters, preluată de Agerpres. În timp ce guvernele reintroduc restricțiile, temerile băncilor sunt legate de sporirea riscului de creditare.

Înăsprirea accesului la împrumuturi ar putea afecta creșterea economică în zona euro, ceea ce ar putea forța BCE să adopte noi măsuri de stimulare pentru ca firmele să beneficieze de lichidități până sunt ridicate restricțiile, posibil în 2021, când ar putea apărea vaccinuri anti-Covid-19.

„Pentru trimestrul patru din 2020, băncile se așteaptă să continue înăsprirea standardelor de creditare pentru companii, reflectând temerile că redresarea economiei în unele sectoare rămâne vulnerabilă, precum și incertitudinile privind prelungirea măsurilor de sprijin”, se arată în raportul BCE.

Deja băncile au redus accesul la credite în trimestrul trei din 2020 și au vândut împrumuturi cu marje mai ridicate, apreciază instituția.

Restricțiile încă nu afectează cererea, datele sugerând că firmele vor accepta condițiile mai dure în schimbul banilor.

Împrumuturile acordate în septembrie companiilor non-financiare au urcat cu 7,1%, un nivel nemodificat din iunie, și aproape de creșterea de 7,3% din mai. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu 3,1% în septembrie, față de un avans de 3% luna precedentă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending