Connect with us

ECONOMIE

Cel mai mare salariu de bază brut lunar înregistrat în 2016 a fost de 172.477 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Cel mai mare salariu de bază brut înregistrat în 2016 a fost de 172.477 de lei pe lună şi a fost obţinut de un director general al unei companii cu activităţi în consultanţă pentru afaceri, reiese din datele transmise de Inspecţia Muncii, pe baza înregistrărilor transmise de către angajatori în cadrul Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, la solicitarea News.ro.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari salarii înregistrate în 2016 s-a poziţionat, cu o remuneraţie brută de 166.103 de lei pe lună, un director al departamentului de Cercetare- Dezvoltare al unei companii care se ocupă cu fabricarea maşinilor şi utilajelor nespecifice N.C.A. Această clasă cuprinde de la fabricarea de masini de uscat pentru lemn, celuloza, hârtie sau carton până la fabricarea aparaturii de lansare a avioanelor.

Pe locul al treilea în topul celor mai mari salarii brute de bază se află un director general adjunct al unei companii care se ocupă de comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Acesta a obţinut un salariu brut lunar de 149.070 de lei.

Activităţile în consultanţă pentru afaceri par a fi destul de bănoase, având în vedere că pe poziţia a patra în clasamentul celor mai mari salarii brute obţinute în 2016 se află un directorul general al unei companii cu activităţi în consultanţă pentru afaceri care a înregistrat o remuneraţie de 145.322 de lei pe lună.

Un director general al unei companii care se ocupă cu fabricarea biscuiţilor, pişcoturilor, a prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie a înregistrat anul trecut un salariu brut lunar de 145.000 de lei pe lună.

Printre cei care au obţinut unele dintre cele mai mari salarii de bază brute se numără şi un director al departamentului de Cercetare- Dezvoltare al unei companii care se ocupă cu fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază. Acesta a obţinut o remuneraţie brută lunară de 142.572 de lei.

Pe locurile şapte şi opt în clasamentul celor mai mari salarii de bază brute înregistrate anul trecut se află doi fotbalişti care au fost răsplăţi fiecare, în 2016, cu o remuneraţie de 142.129 de lei brut pe lună.

Tot anul trecut, un manager al unei companii din IT, care se ocupă cu activităţi de realizarea a soft-ului la comandă (software orientat către client), a înregistrat un salariu de bază brut lunar 131.166.

Pe locul al zecelea în clasamentul celor mai mari salarii de bază brute lunare înregistrate în 2016 s-a poziţionat un preşedinte de bancă/vicepreşedinte/ prim-vicepreşedinte care a obţinut o remuneraţie brută de 126.070 de lei.

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a scăzut cu 2,8%, sau 64 lei, în luna februarie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.236 lei (496 euro), iar ritmul anual de creştere a încetinit puternic, la 14,5%, de la 18,4% în ianuarie, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE are în vedere noi măsuri pentru a reduce prețul gazelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană intenționează să anunțe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuațiilor extreme de pe piață, creșterea lichidității și reducerea prețului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar, relatează Agerpres.

Potrivit surselor, Executivul comunitar intenționează să dea publicității la data de 28 septembrie un document în care va detalia noi pași destinați să reducă volatilitatea și să crească volumul tranzacțiilor pe piețele de energie, în condițiile în care explozia prețurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum și măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce prețul carburanților.

Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre ale UE cer plafonarea prețului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susțin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.

Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de „comunicare”, ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniștrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul inițial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acțiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.

Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga la data de 7 octombrie, precum și la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.

Un plan pentru prețul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre țările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniștrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacțiilor fizice și financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susține plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, iar Polonia vrea o limită de preț pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, țările care se opun ideii unui plafon de preț susțin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să reducă utilizarea combustibililor fosili.

Continuare

ECONOMIE

Dialog public-privat pentru instituirea unui fond de garantare a serviciilor de călătorie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) precizează că, în scopul evitării unor situații similare cu recenta suspendare temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air (situație care a afectat semnificativ agențiile de turism din România, care, suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvern, au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță), mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Potrivit unui comunicat al MAT, inițiativa a fost asumată și de ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat. În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei. Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică. Respectiv, fiind vorba despre o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest. Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează. În acest sens – menționează reprezentanții MAT – este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop. Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor. „Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie. Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare. Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

MAT a lansat în consultare publică proiectul privind „Licența industrială unică”

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind licența industrială unică, proiect inițiat alături de Consiliul Concurenței.

„Acest act normativ creează premisele necesare simplificării procesului investițiilor în România pentru beneficiar: un singur punct de contact pentru depunerea documentelor, o singură dată. Este o reformă așteptată de privați, dar dureroasă pentru birocrație pentru că presupune simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru obținerea de avize, acorduri, certificate, autorizații și orice document de care un beneficiar are astăzi nevoie pentru a dezvolta o afacere în zona de industrie. Este un adevărat test al conlucrării a 38 de instituții, pentru care antreprenorul român își va înjumătăți timpul pentru demararea investiției. Mai mult, în maximum 180 de zile de la data la care a fost considerată valabil depusă, cererea solicitantului de licență industrială unică va fi soluționată”, a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu.

Potrivit unui comunicat al MAT, scopul proiectului de act normativ îl reprezintă modificarea sau renunțarea la procedurile care împiedică ritmul de dezvoltare a noilor investiții, prin oferirea unui cadru legal predictibil pentru solicitanții și titularii de licențe. Nerevizuirea procedurilor de către autoritățile competente constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Totodată, actul normativ vizează integrarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor sau permiselor aferente obiectului de activitate într-o singură procedură simplificată în scopul emiterii licenței industriale unice. În acest sens, se va înființa Oficiul pentru Licență Industrială, cu rol de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea obținerii licenței industriale unice.

Prin proiectul de OUG publicat pentru consultare se urmărește simplificarea procedurilor de obținere a unei licențe industriale, precum și a autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau alte acte administrative prevăzute de lege în vederea desfășurării unei activități industriale aferente obiectului de activitate, astfel încât antreprenorii să beneficieze de următoarele:  obținerea licenței industriale unice prin depunerea cererii într-un singur punct de contact electronic; ▪ posibilitatea utilizării simulatorului de licență pentru a cunoaște din timp termenele de obținere, procedurile și tarifele aferente; ▪ eliminarea controalelor duble, fiind interzisă impunerea unor condiții de acordare a licenței industriale unice prin care se dublează cerințele și controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care solicitantul licenței industriale a fost supus deja în România; ▪ comunicare facilă cu autoritățile implicate în procesul de licențiere.

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” reprezintă jalonul 243, din cadrul Componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, aferentă Pilonului III „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”.

Suplimentar, proiectul de act normativ a avut la bază Raportului Final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și lansat în România în luna mai 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM