Rețele sociale

ECONOMIE

În România există 1,4 milioane de firme, dintre care 1,2 milioane sunt active

Radio CECCAR FM

În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active, diferenţa de 200.000 fiind companii în dizolvare, în curs de radiere sau lichidare, a declarat miercuri, pentru News.ro, directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Valentina Burdescu.

Cele mai multe insolvenţe sau radieri se înregistrează în zona comerţului, a construcţiilor, a transporturilor, dar şi în rândul hotelurilor şi a restaurantelor.

”Am avut surpriza plăcută să constatăm în ultimele trei luni de zile o creştere a numărului firmelor active din punct de vedere juridic, adică nu sunt supuse niciunui incident, respectiv dizolvare, lichidare , reorganizare judiciară, insolvenţă sau faliment, astfel încât avem aproximativ 1,2 milioane de firme active, dintr-un total de aproximativ 1,4 milioane firme”, a afirmat Burdescu.

Diferenţa până la 1,4 milioane, de circa 200.000 de companii, sunt firme în dizolvare, lichidare, suspendare de activitate.

O parte din cele 200.000 de firme se întorc în circuitul comercial şi revin în funcţiune, iar o parte dintre firme se duc către radierea din Registrul Comerţului, precizează şefa ONRC.

Firmele care sunt insolvenţă sunt din zone de activitate care se păstrează constant în ultimii ani, din comerţ, comerţ cu amănuntul, din zona construcţiilor, a transporturilor, din zona de hoteluri şi restaurante, de prelucrare şi foarte puţin din zona de alte servicii prestate intreprinderilor.

”Aceste zone sunt cele care generează în general insolvenţele, dizolvările, lichidările sau suspendările de activitate”, a spus Burdescu.

Acest clasament al domeniilor rămâne relativ constant în timp, chiar dacă uneori se schimbă ordinea domeniilor.

”Avem o scădere semnificativă a numărului de firme supuse Legii 85/2014 privind insolvenţa, astfel încât undeva la nivelul anului 2016 aveam aproximativ 8.000 de firme, spre deosebire de câţiva ani în urmă, când am înregistrat un număr de aproape 30.000 de firme în insolvenţă. Deci diferenţa este destul de mare”, a precizat Burdescu.

În primele trei luni s-a înregistrat o creştere a numărului înmatriculărilor cu 25%, potrivit ONRC.

”În momentul de faţă, după ultimele statistici, observăm o îmbunătăţire a activităţii de înfiinţare a societăţilor, a activităţii de modificarea a actelor constitutive. Observăm o stagnare sau chiar o creştere a operaţiunilor pe segmentele de activitate privind dizolvarea, lichidarea, suspendarea şi intrarea în insolvenţă”, a menţionat directorul general al ONRC.

În ceea ce priveşte domeniile în care românii aleg să îşi înfiinţeze firmele, în ultima perioadă domeniul agriculturii a devenit unul atractiv, spune şefa ONRC.

”Agricultura începe să crească, industria prelucrătoare uşor, industria IT, şi zona de prestări servicii este zona în care se înregistrează creşteri (ale înmatriculărilor, n.r.)”, a afirmat Burdescu.

De asemenea, la sfârşitul lunii martie, mai puţin de 10% din totalul întreprinderilor active în România erau deţinute de tineri cu vârsta sub 30 de ani, conform ONRC, acesta fiind cel mai scăzut nivel al ultimilor cinci ani.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) împreună cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi compania de brokeraj Prime Transaction au demarat miercuri un proiect pilot ce doreşte să aducă mai aproape antreprenorii români de oportunităţile din piaţa de capital.

Proiectul vizează în primă fază municipiul Bucureşti şi face parte dintr-un acord de parteneriat general semnat de cele trei instituţii.

„Apreciem că acest demers vine în întâmpinarea mediului de afaceri prin promovarea unui domeniu cu un potenţial încă neexploatat în România”, a declarat Valentina Burdescu.

Proiectul-pilot presupune amplasarea unui stand de informare la sediul ORCTB, care este vizitat zilnic de peste 2.000 de profesionişti. Aceştia vor putea obţine informaţii legate de Bursa de Valori Bucureşti, activitatea sa, precum şi de alternativele de finanţare şi de investiţii oferite de aceasta antreprenorilor şi investitorilor. Un reprezentant al companiei de brokeraj Prime Transaction va fi permanent la locaţie în timpul programului de lucru al Registrului, pentru a oferi asistenţă suplimentară.

„Credem că această cooperare cu ONRC creează şanse noi de a fi mai aproape de antreprenori pentru intermediarii financiari”, a declarat directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski.

Registrul Comerţului, Bursa de Valori Bucureşti şi Prime Transaction consideră că o parte esenţială a misiunii lor este să ajute antreprenorii români să prospere şi să se dezvolte. Parteneriatul se bazează pe ideea de a servi acestui scop şi de a promova în continuare creşterea durabilă a mediului economic local.

„Acest proiect dovedeşte faptul că, atât Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cât şi BVB sunt instituţii care îşi propun să sprijine antreprenorii şi să le ofere informaţiile de care aceştia au nevoie pentru a lua decizii mai bune în activitatea lor”, a spus directorul general la Prime Transaction, Ionel Uleia.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending