Connect with us

ECONOMIE

Bugetul general consolidat a trecut pe minus, în luna mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.

După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit – sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare – de 3,52 miliarde lei.

În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.

Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.

„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent”, arată raportul bugetar lunar, citat de News.ro.

Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).

O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.

Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.

Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, când rata de creştere era de doar 6,8%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.

În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă – cu 55% – faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.

Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declarație din 6 iunie.

”Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoții, vă mărturisesc, (…) în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma Ştefan, într-o conferinţă de presă.

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noi modificări la Codul de procedură fiscală

Între altele, se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat o Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, act normativ care vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări ale procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, potrivit unui comunicat al Guvernului, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514, prin noul act normativ se au în vedere următoarele:

 introducerea standardului „relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze, pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar, pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

▪ lărgirea sferei de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri și de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

▪ introducerea în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre, cât și din state terțe, a obligației de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

▪ introducerea obligației de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre ale UE;

▪ introducerea unor sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe, sancțiunile pot ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

▪ introducerea posibilității realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală, precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în  Monitorul Oficial nr. 86 din 31 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Actualizări ale cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei continuă să actualizeze cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline, în conformitate cu noile norme europene. Astfel, la inițiativa instituției, Guvernul a aprobat o OG care are rolul de a transpune în cadrul legislativ național reglementările Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, adoptat în anul 2019 în perioada în care România a deținut Președinția rotativă a Consiliului European.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Regulamentul introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online, fapt care va impune dotări suplimentare și abilități profesionale IT adecvate pentru autoritățile de supraveghere a pieței cu funcții de control. În acest sens, este necesară o alocare adecvată de fonduri și resurse pentru autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național pentru exercitarea funcțiilor de control și punere în aplicare a legislației comunitare.

La rândul său, ordonanța aduce o serie de schimbări în legislația națională, asigurând cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate  online și offline care cade sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar și conferind competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Se impune obligația ca autoritățile cu rol de supraveghere a pieței să folosească sistemul de informații și comunicare dezvoltat de Comisia Europeană (ICSMS). Astfel, este facilitată cooperarea și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE.

„Totodată, odată cu aprobarea ordonanței se impune elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o dată la patru ani și suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea unui procent de 30% din totalul amenzilor aplicate, în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat”, menționează Ministerul Economiei.

De la data aprobării ordonanței, autoritățile de supraveghere a pieței au obligația ca în termen de 30 de zile să ia măsurile necesare pentru alinierea propriilor proceduri privind supravegherea pieței la prevederile Regulamentului, iar în termen de 60 de zile elaborează strategia de supraveghere a pieței pentru domeniul lor de responsabilitate și o transmit Biroului Unic de Legătură. La rândul său Biroul Unic de Legătură elaborează Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pe baza strategiilor întocmite de autoritățile de supraveghere a pieței pe care o supune adoptării Guvernului și o transmite Comisiei Europene și statelor membre.

„Având în vedere efectele crizei sanitare, crizei energetice, precum și această perioadă de confruntări armate de la frontierele României, stat de graniță a Uniunii Europene, este necesară stabilirea cadrului legislativ care să confere autorităților de supraveghere a pieței, dar și autorităților vamale, resursele și competențele adecvate pentru desfășurarea activității de supraveghere și control al produselor care intră pe piața Uniunii și circulă liber în cadrul acesteia. Mai mult ca oricând, există riscul ca o serie de operatori economici să promoveze pe piață produse cu grad scăzut de competitivitate care să acționeze negativ asupra sănătății și siguranței consumatorilor europeni, existând posibilitatea ca importurile de produse din state terțe, prin caracteristicile neconforme cu reglementările UE, să provoace perturbări puternice ale pieței. De aceea, era absolut necesar să promovăm un act normativ privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, în acord cu legislația europeană, care să asigure un nivel înalt de siguranță, de protecție a sănătății, a mediului și a consumatorilor”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei.

Continuare

ECONOMIE

Certificatul de cazier judiciar poate fi obținut online

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Potrivit unui comunicat al MCID, începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

Digitalizarea fluxului de eliberare a certificatului de cazier judiciar permite cetățenilor obținerea documentului pe loc, indiferent de locația din care solicită eliberarea. Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relației dintre Ministerul Afacerilor Interne și cetățeni, în beneficiul cetățenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Proiectul pilot va fi extins, aplicația pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise mențiuni în cazier, cât și pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

Potrivit  Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004,  privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obținere a certificatului de cazier judiciar electronic sunt următoarele:

  • prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistrați sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România. În urma validării, aceștia vor fi redirecționați către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip;
  • prin platforma  HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistrați în GHISEUL.RO sau nu dețin un card bancar emis de o instituție bancară din Romania. Solicitanții vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghișeu al MAI care oferă servicii publice.

În prima fază, certificarea identității va fi realizată prin prezentarea la unitățile de poliție care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identității să poată fi făcută la toate instituțiile MAI care oferă servicii publice (de exemplu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, pașapoartelor, cărților de identitate).

După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetățenii vor accesa secțiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic. Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării.

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier și a CNP-ului persoanei.

„Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice și funcționale ale serviciului, dar și adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilității și suportului necesar oricăror servicii publice electronice. Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluții tehnice) și resurse umane specializate (personal tehnic), și, pe de altă parte, asistență acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web sau e-mail”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM