Connect with us

ECONOMIE

Bugetul general consolidat a trecut pe minus, în luna mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.

După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit – sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare – de 3,52 miliarde lei.

În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.

Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.

„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent”, arată raportul bugetar lunar, citat de News.ro.

Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).

O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.

Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.

Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, când rata de creştere era de doar 6,8%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.

În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă – cu 55% – faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.

Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declarație din 6 iunie.

”Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoții, vă mărturisesc, (…) în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma Ştefan, într-o conferinţă de presă.

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Programul Femeia Antreprenor va fi lansat mâine. Doar 36,84% dintre antreprenori sunt femei

CECCAR FM

Publicat

pe

Programul Femeia Antreprenor va fi lansat mâine, 18 august, unul dintre principalele obiective fiind acela de a stimula și sprijini structurile economice private, înființate și conduse de către femei, a anunțat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), citat de Agerpres.

„Dorim cu această ocazie să marcăm în mod simbolic lansarea celui de-al treilea program din cadrul pachetului de 13 programe pregătit de către minister, în ideea de a susține și a dezvolta mediul de afaceri din România. Așa cum se știe, acum aproape o lună de zile, pe data de 19 iulie, am lansat primele două programe Start-up Nation și Start-up-ul dedicat românilor din diaspora, iar săptămâna aceasta, joi, pe data de 18, începând cu ora 10:00, vom lansa programul Femeia Antreprenor, fiind al treilea apel deschis în cursul anului 2022. Ca o caracteristică de bază a acestui program, printre altele, el contribuie și la atingerea unuia dintre standardele OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, n.r.) – și mă refer aici la egalitatea de gen din domeniul antreprenorial”, a afirmat Constantin-Daniel Cadariu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a subliniat că programul în sine este o măsură personalizată pentru a asigura accesul la finanțare pentru această categorie de antreprenori, în condițiile în care în prezent, în România, numai 36,8% dintre antreprenori sunt femei.

„Și spun acest lucru pentru că, în acest moment, în România, 36,84% dintre antreprenori sunt femei. Doar atât. Programul în sine este, în linii mari, asemănător cu primele două, însă are și anumite lucruri specifice, mici diferențe. În primul și în primul rând, firma care aplică pentru a obține granturi din cadrul acestui program nu mai are o limită în ceea ce privește intervalul de timp în care ar fi trebuit să fie înființată. După cum se știe, la primele două programe, era condiția ca firma care aplică să fie înființată după data de 1 ianuarie 2020. Această condiție nu mai apare în cadrul acestui program”, a precizat ministrul.

Pe de altă parte, el a subliniat că, în cadrul acestui program, „nu se va mai puncta așa-zisul debut în afaceri”.

„În cadrul celorlalte două programe se obținea un punctaj suplimentar dacă aplicantul era la prima societate comercială înființată în România. De asemenea, acest program atinge o altă țintă – și anume o inserție nouă pe piața muncii, în special în ceea ce privește persoanele vulnerabile, fie că discutăm de șomeri, de persoane cu dizabilități sau de persoane defavorizate în general, asistat social și așa mai departe. Iar al patrulea element esențial de diferență îl constituie faptul că, în cadrul acestui program, nu mai punctăm existența unui brevet, ca în primele două programe, ci vom puncta doar dreptul de proprietate industrială, adică, în fond, în măsura în care societatea sau asociatul are o marcă, un brand, un logo înregistrat la OSIM, va obține un punctaj suplimentar”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, pachetul, ca și în cazul celor două programe lansate deja, va avea o componentă digitală obligatorie, în valoare de sau în contravaloarea sumei de 5.000 de euro din cadrul granturilor.

„Chiar dacă în trecut, cu privire la femeia antreprenor au mai fost programe dedicate, acest program are o noutate, și anume faptul că are această componentă de granturi, adică oferă pur și simplu sumă nerambursabilă pentru a stimula componenta de investiții”, a adăugat Cadariu.

Unul dintre principalele obiective ale programului este reprezentat de „stimularea și sprijinirea înființării și dezvoltării structurilor economice private înființate și conduse de către femei”.

Ministrul Antreprenoriatului și Turismului a precizat că un alt obiectiv îl constituie îmbunătățirea performanțelor economice ale acestor structuri și, de asemenea, realizarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile, incluzive și, nu în ultimul rând, programul are drept obiectiv stimularea inovării și a pregătirii antreprenoriale.

„Sesiunea de apeluri se va deschide în data de 18 august, începând cu ora 10:00, și va dura până pe data de 30 septembrie. Deci, cei interesați vor avea la dispoziție 30 de zile lucrătoare în care vor putea să se înscrie în cadrul acestui program. Programul în sine este un program multianual. Noi și prin ordonanța care a stat la baza înființării acestui program am prevăzut ca acesta să funcționeze pe o perioadă de 5 ani, adică până în anul 2027, iar în această perioadă vor fi 5.000 de beneficiari, bugetul total fiind de un miliard de lei. În ceea ce privește anul 2022, evident, numărul de beneficiari maxim va fi de 1.000 și bugetul de 200.000 de lei. Este drept, în momentul de față, în bugetul ministerului avem doar suma de 157 de milioane de lei, motiv pentru care am solicitat diferența de sumă săptămâna aceasta, dacă se va adopta ordonanța de rectificare bugetară. La fel ca și în cazul programului Start-up Nation și Start-up Diaspora, vor fi două categorii de granturi: un grant de 100.000 de lei dacă societatea care aplică va înființa un loc de muncă nou și 200.000 de lei dacă va înființa minimum două locuri de muncă noi”, a precizat ministrul.

El a subliniat că a fost introdusă componenta de cofinanțare care va varia între 5% și 15%, ca și în cazul celorlalte programe, iar în funcție de cofinanțarea asumată va varia și punctajul.

„Cine sunt beneficiarii? Microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii care sau trebuie să îndeplinească condiția ca cel puțin unul dintre asociați să fie femeie și să dețină minimum 50% din acțiuni. Înscrierea, ca și în celelalte cazuri, va fi sută la sută electronică. Într-o primă etapă, va fi o preînscriere pe platformă, iar ulterior va fi etapa de completare a formularului electronic de înscriere, care este, ca și în primele două cazuri, simplu, predictibil, succint”, a mai spus Constantin-Daniel Cadariu.

Ministrul Antreprenoriatului și Turismului a precizat că programul va avea un sistem de un punctaj: „În primul rând, vor fi punctate activitățile de producție și industriile creative, apoi va fi punctat valoarea procentului aferent aportului propriu, în funcție de cota de cofinanțare a agentului economic. Vor fi criterii aferente investiției, adică vor fi punctaje în funcție de ponderea investițiilor în echipamente tehnologice. De asemenea, vor fi punctate acele investiții în instalații, în scopul obținerii unei economii de energie și acelor sisteme care utilizează surse regenerabile de energie. Vor mai fi și alte elemente de punctaj”.

Ordinul nr. 1.314/2022 al ministrului Antreprenoriatului și Turismului privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 799 din 11 august 2022.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul Proces-verbal privind calculul creanțelor fiscale accesorii

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin pentru modificarea OPANAF nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, precum și pentru modificarea OPANAF nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe lichide și exigibile de la autorități sau instituții publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin OPANAF nr. 63/2017 au fost aprobate modelele unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, inclusiv formularul „Proces-verbal privind calculul creanțelor fiscale accesorii sau altor sume care nu au fost stabilite în titlul executoriu”. Din practica organelor fiscale s-a constatat necesitatea existenței unui formular de proces-verbal privind calculul creanțelor fiscale accesorii sau altor sume care nu au fost stabilite în titlul executoriu, în cazul situațiilor în care a fost atrasă răspunderea solidară pentru mai multe persoane prin titluri de creanță sau titluri executorii, cum ar fi: decizie de atragere a răspunderii solidare, hotărâri judecătorești definitive, decizii de recuperare a ajutoarelor de stat etc.

Aceste accesorii se vor calcula și comunica atât debitorilor, cât și persoanelor răspunzătoare de către organele de executare silită coordonatoare.

Ulterior, după confirmarea de primire a acestora, procesele-verbale se vor comunica și organelor fiscale competente în administrarea obligațiilor fiscale datorate de persoana/persoanele răspunzătoare.

Prin proiectul de act normativ supus consultării publice, s-a avut în vedere modificarea Anexei nr. 23 din OPANAF nr. 63/2017, cu modificările și completările ulterioare, în sensul cuprinderii unor precizări cu privire la: a) indicarea persoanelor care sunt răspunzătoare în solidar cu debitorul pentru achitarea obligațiilor fiscale accesorii sau a altor sume care nu au fost stabilite în titlul executoriu, stabilite prin procesul-verbal; b) competența de emitere a procesului – verbal, respectiv organul de executare silită coordonator.

Continuare

ECONOMIE

PIB a crescut în primul semestru cu 5,8%

CECCAR FM

Publicat

pe

Produsul intern brut (PIB) a fost, în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, în termeni reali, mai mare cu 2,1%, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS). Față de același trimestru din anul 2021, PIB a înregistrat o creștere cu 5,3 % atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier.

În semestrul I 2022, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier.

INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2022, fiind revizuită față de varianta publicată la 8 iulie 2022. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM