Connect with us

PROFESIA CONTABILĂ

CECCAR Vaslui: Modificările legislative, în atenția filialei

CECCAR FM

Publicat

pe

Recent, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a avut loc o întâlnire cu membrii filialei Vaslui, întâlnire de informare cu privire la modificarea salariului brut în contextul transferului contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, aplicarea prevederilor derogatorii de la Legea nr. 62/2011, reglementate prin art. VII din OUG nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, registrul general de evidență al salariaților și transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată etc.

O altă întâlnire profesională a avut loc la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui,  unde membrii filialei au discutat cu reprezentanții organului fiscal aspecte privind contribuțiile sociale obligatorii, modificări intervenite potrivit OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2017 privind Codul fiscal; Ordinul nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică, alte informații utile contribuabililor; Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA actualizată în baza Legii 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.

Membrii filialei Vaslui au primit informațiile necesare pentru aplicarea corectă a prevederilor legislative amintite.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

PROFESIA CONTABILĂ

MF propune modificări la Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative.

Potrivit inițiatorilor, printre principalele modificări și completări aduse Legii nr. 213/2015  privind Fondul de garantare a asiguraților se numără:

 modificarea definiției plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul  maxim al garantării pe un contract, nu pe un creditor de asigurare astfel cum este reglementat  în prezent; modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare încheiate cu societatea în faliment și ține cont, totodată, de considerentele Deciziei nr. 29/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din dosarul nr. 3167/1/2019, conform căreia plafonul de garantare prevăzut de lege se aplică pe creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogării în drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanță în parte;

▪ majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei, pentru ajustare la rata inflației din ultimii ani;

▪ introducerea prevederii conform căreia, din suma cuvenită creditorului de asigurări, se rețin sumele datorate de către acesta conform contractului de asigurare încheiat între părți; scopul prevederii propuse este acela de a diminua durata în care Fondul plătește creditorilor de asigurări sumele datorate, în practică întâlnindu-se situații în care plata a putut fi efectuată, conform legii, numai după ce creditorul a făcut dovadă că a achitat primele restante conform condițiilor contractuale;

▪ reglementarea competenței Fondului de a deschide dosare de daună, la solicitarea petenților,  în cazul daunelor avizate la asigurători înainte de data retragerii autorizației de funcționare, dar pentru care aceștia nu au deschis dosarele de daună, precum și de a efectua constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurători; scopul prevederilor propuse este acela de a proteja creditorii de asigurări aflați în situațiile descrise, situații întâlnite în practică;

▪ concentrarea materiei în aceeași reglementare, prin preluarea în proiectul de lege, cu adaptări, a prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la obligația asigurătorului pentru care s-a dispus măsura retragerii autorizației de funcționare și s-a constatat existența indiciilor stării de insolvență de a preda Fondului o serie de evidențe (privind contractele de asigurare în vigoare, dosarele de daună etc.) și răspunderea conducerii societății pentru neîndeplinirea acestei obligații. „Adaptarea textului preluat constă, în principal, în raportarea termenului de predare a evidențelor la «data publicării deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență», spre deosebire de prevederile actuale în care acest termen se raportează la «data publicării deciziei de închidere a procedurii de redresare financiară», pentru a cuprinde și situațiile în care decizia de retragere a autorizației este emisă fără ca în prealabil să fi fost parcursă o procedură de redresare financiară; o adaptare similară a fost efectuată și la art. 12 alin. (1) care reglementează posibilitatea creditorilor de asigurări de a solicita Fondului deschiderea dosarului de daune”, precizează MF, în Expunerea de motive;

▪ introducerea unor dispoziții privind stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echității și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, ținându-se cont de criterii obiective și rezonabile; prevederea este necesară în condițiile în care procesul de determinare a cuantumului acestui tip de daune include o doză irefutabilă de aproximare raportată la unele criterii precum situația familială, profesională și socială și are drept scop stabilirea unei valori fără a se ajunge la o îmbogățire fără just temei;

▪ reglementarea expresă a faptului că executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului în faliment nu poate fi demarată împotriva Fondului; prevederea ține cont de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 80/2017 și de necesitatea corelării cu dispozițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere faptul că Fondul nu se susbstituie asigurătorului în faliment și că nu există o transmisiune a obligațiilor acestuia către Fond;

▪ modificarea căii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plății sumelor solicitate; astfel, proiectul de lege prevede faptul că asemenea decizii pot fi contestate la instanțele civile în a căror circumscripție își are sediul Fondul (spre deosebire de prevederile actuale, care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București), căile de atac fiind cele prevăzute de Codul de procedură civilă. Modificarea căii de atac din contencios în civil survine ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Ministerul Justiției;

▪ ca o consecință a modificării căii de atac din contencios în civil, proiectul de lege conține, totodată, propunerea de modificare a alin. (1) de la art. 14 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât taxa de timbru de 200 lei prevăzută la acest alineat să fie aplicată și în cazul contestațiilor introduse la instanțele judecătorești în temeiul Legii nr. 213/2015;

▪ introducerea posibilității Fondului de a se îndrepta în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond, în vederea recuperării acestora putând exercita astfel de acțiuni inclusiv împotriva persoanelor care îndeplinesc servicii de interes public și care au încasat necuvenit sume de la Fond în exercitarea acestor servicii; propunerea are în vedere practica judiciară în domeniul executărilor silite ca urmare a numeroase demersuri de executare silită declanșate de executori judecătorești;

▪ actualizarea capitolului privind contravențiile și sancțiunile, inclusiv introducerea unor prevederi privind posibilitatea aplicării de sancțiuni contravenționale complementare;

▪ reglementarea competenței ASF de numire a Fondului ca administrator interimar al unui asigurător pentru care se dispune măsura retragerii autorizației de funcționare și se constată indiciile existenței stării de insolvență, precum și reglementarea atribuțiilor de administrator interimar constând în conservarea patrimoniului societății între data deciziei ASF și data deschiderii procedurii de faliment când este desemnat un lichidator judiciar; pe perioada exercitării atribuției de administrator interimar, atribuțiile conducerii asigurătorului se suspendă de drept, cu câteva excepții expres menționate, cum ar fi cea de predare a evidențelor către Fond;

▪ reglementarea expresă a dreptului Fondului de a avea puncte de lucru;

▪ inserarea unei prevederi rezultate din necesitatea soluționării dosarelor de daună cu elemente de extraneitate în scopul de a facilita demersurile creditorilor de asigurări, rezidenți în alte state membre, de a obține despăgubiri de la Fond. Astfel, se prevede expres faptul că, pentru a facilita demersurile creditorilor de asigurări rezidenți în alte state membre de a obține despăgubiri de la Fond, acesta poate mandata Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), care este biroul auto român conform prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, sau organisme similare din alte state membre/corespondenți externi desemnați să gestioneze dosarele de daună, ținând cont de acordurile semnate în cadrul Sistemului Carte Verde. Prevederea este necesară și în condițiile în care birourile naționale auto garantează plata despăgubirilor chiar și în situația în care asigurătorul membru al biroului care a încheiat Carte Verde este în stare de faliment, obligație asumată prin aderarea la sistemul Carte Verde. Garanția birourilor este la nivelul despăgubirii datorate conform legii aplicabile, fără nicio limitare a acesteia. Mai mult decât atât, în cadrul sistemului Carte Verde, birourile naționale din statul de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor garantează despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul altor state ale căror birouri naționale au aderat la sistem, iar constatarea și evaluarea prejudiciilor se face, cu deplină competență, de biroul național al statului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul, în conformitate cu legea aplicabilă, care este, de regulă legea statului respectiv;

▪ completarea prevederilor privind resursele financiare ale Fondului, pentru corelare cu prevederile Legii nr. 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor;

▪ reglementarea posibilității Fondului de a-și constitui conturi în valută, precum și de a-și investi resursele financiare și în instrumente financiare și alte plasamente în valută;

▪ concentrarea materiei în aceeași reglementare, prin preluarea în proiectul de lege a prevederilor  art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, și art. 266 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la momentul nașterii dreptului creditorilor de asigurări de a solicita Fondului plata sumelor datorate conform legii; concomitent se propune abrogarea  art. 22 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare;

▪ concentrarea materiei în aceeași reglementare, prin preluarea în proiectul de lege, cu adaptările impuse de situațiile întâlnite în practică pe parcursul aplicării legii, a prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la comisia specială din cadrul Fondului, căreia legea îi conferă competența de a aproba sau, după caz, de a respinge la plată sumele pretinse de petenți; concomitent, se propune abrogarea art. 23 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare;

▪ reglementarea competenței comisiei speciale de a suspenda soluționarea cererii de plată, în situația expres reglementată în proiectul de lege în care petentul solicită prelungirea termenului de furnizare a documentației solicitate de Fond, care include acte emise de alte entități private sau publice;

▪ crearea cadrului legal care să permită unor instituții și autorități ale statului (cum ar fi, de exemplu, unitățile de poliție, medicale, inspectoratele județene pentru situații de urgență etc.) să comunice Fondului, la cerere, informațiile deținute cu privire la cauzele și împrejurările producerii riscurilor asigurate și la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii și plății despăgubirilor cuvenite;

▪ modificarea definițiilor termenilor creanță de asigurări și creditori de asigurări,  pentru corelare legislativă cu Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, și pentru evitarea unor interpretări contradictorii cu Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul incorect de a încadra creanțele de asigurări născute după data deschiderii procedurii de faliment drept cheltuieli născute în timpul procedurii;

▪ reglementarea competenței ASF de a stabili, prin norme emise în aplicarea legii, un plafon maxim al plăților efectuate de Fond prin intermediul poștei, în scopul diminuării costurilor generate de comisioanele aferente unor astfel de servicii de plată, în contextul în care există o marjă semnificativă între comisioanele practicate de poștă (în cazul căreia, în practică, Fondul a achitat și comisioane variabile aplicate la suma datorată), respectiv de instituțiile de credit;

▪ modificări și completări referitoare la: informațiile minime conținute de cererea de plată adresată Fondului, înscrisurile atașate cererilor, competența Fondului de a solicita petenților informații și documente suplimentare necesare pentru soluționarea cererilor, cerința de publicare a Statutului Fondului în Monitorul Oficial al României etc.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Webinar Accountancy Europe – Calea spre digitalizare: Cum să sprijiniți IMM-urile

CECCAR FM

Publicat

pe

Care sunt principalele obstacole ale IMM-urilor în calea digitalizării? Cum pot sprijini contabilii eforturile de digitalizare ale acestora și ce rol au decidenții politici în acest proces? Răspunsurile la aceste întrebări le puteți afla într-un webinar organizat miercuri, 16 iunie, de Accountacy Europe, în intervalul orar 11.00-12.00. 

Digitalizarea IMM-urilor a devenit un imperativ, în special de la declanșarea crizei COVID-19. În timp ce unele IMM-uri fac progrese în acest sens, multe se confruntă cu dificultăți și rămân în urmă. În acest context, webinarul își propune să analizeze modul în care contabilii și decidenții politici pot sprijini IMM-urile în demersurile lor de digitalizare. 

Pentru a participa la webinar este necesară completarea unui formular de înregistrare.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 10 mai 2021

CECCAR FM

Publicat

pe

DG TAXUD lansează o platformă de e-learning pentru profesioniștii din domeniul fiscal și vamal

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) a Comisiei Europene a lansat, la începutul lunii mai, o nouă platformă de e-learning pentru profesioniștii din domeniul fiscal și vamal. Scopul acestei platforme este de a crea cunoștințe de specialitate comune și de a îmbunătății competențele profesionale ale operatorilor economici din UE și ale reprezentanților lor vamali. Aceasta va furniza utilizatorilor pregătire profesională în domeniul fiscal și vamal și posibilități de dezvoltare profesională a personalului pentru a garanta un avantaj competitiv în materie de performanță în întreaga UE. Printre beneficiile principale ale acesteia se numără crearea unui set de competențe comune pentru abordarea unor probleme comune (de exemplu: frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale) și diverse formate de pregătire profesională. Platforma pune la dispoziția utilizatorilor și un forum în care se pot discuta, consolida și disemina cunoștințe din domeniul fiscal și vamal.

Parlamentul European solicită o reformă a politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare

Europarlamentarul Aurore Lalucq a publicat, la 3 mai, proiectul său de raport referitor la „reforma politicii UE privind practicile fiscale dăunătoare (inclusiv reforma Grupului de lucru privind Codul de Conduită în domeniul impozitării întreprinderilor)”. Raportul evidențiază că practicile fiscale dăunătoare s-au schimbat în ultimele decenii și, prin urmare, Codul de Conduită în domeniul impozitării întreprinderilor ar trebui să dispună de instrumentele necesare pentru a evalua consecințele dăunătoare ale sistemelor fiscale. Raportul subliniază și că înmulțirea numărului de scandaluri fiscale (de exemplu: LuxLeaks, Panama Papers, Paradise Papers etc.), în care sunt implicate multinaționale și persoane cu disponibilități financiare ridicate, relevă amploarea acestor fenomene și, totodată, necesitatea de a găsi soluții definitive pentru a le atenua. Documentul susține pilonul II al reformei propuse la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și propunerea recentă a SUA privind o rată minimă de impozitare globală de 21%. În raport se solicită Comisiei să ia în considerare elaborarea unui plan care să asigure implementarea rapidă a ambilor piloni ai reformei discutate la nivelul OCDE, inclusiv prin valorificarea negocierilor privind pilonul II pentru a redefini practicile dăunătoare și modul de monitorizare a acestora în cadrul unui Cod de Conduită actualizat.

Coreper a aprobat programul Fiscalis pentru perioada 2021-2027

Reprezentanții permanenți adjuncți ai fiecărui stat membru UE (Coreper I) au aprobat, la 5 mai, programul Fiscalis pentru perioada 2021-2027. Obiectivul programului este de a consolida cooperarea între autoritățile fiscale ale statelor membre UE. Programul se va aplica retroactiv, de la 1 ianuarie 2021, și va fi implementat prin acte de punere în aplicare care urmează a fi adoptate de Comisia Europeană. Consiliul UE, care ar trebui să adopte în mod oficial textul programului, a recunoscut că este necesar un dialog anual cu Parlamentul și Comisia privind programul Fiscalis.

Propunerea SUA privind rata minimă de impozitare globală necesită ajustări

În cadrul unui eveniment organizat miercuri, 5 mai, de Oxford University Centre for Business Taxation, Pascal Saint-Amans (directorul Centrului pentru Politică Fiscală și Administrație din cadrul OCDE) a declarat că un acord privind pilonul II al reformei fiscale internaționale ar trebui să includă o formă de excludere a veniturilor obținute din activități importante în cadrul unei jurisdicții. O astfel de excludere a fost deja inclusă în propunerea OCDE privind Pilonul II pentru a concentra impozitul minim doar asupra veniturilor excedentare legate de activele necorporale pe care multinaționalele le pot transfera relativ ușor în jurisdicții cu taxe reduse, pentru a evita plata impozitelor. Achim Pross (directorul diviziei de cooperare internațională și administrare fiscală din cadrul OCDE) a explicat că, deși propunerea SUA privind rata minimă de impozitare globală de 21% nu include o astfel de excludere, OCDE continuă să lucreze la acest aspect, deoarece va fi necesar pentru a se obține un acord internațional. În cadrul aceluiași eveniment, Mike Williams (directorul departamentului afaceri și impozitare internațională în cadrul Trezoreriei Majestății Sale) a explicat că Regatul Unit este interesat în primul rând de abordarea provocărilor fiscale legate de digitalizarea economiei și de alocarea drepturilor de impozitare conform pilonului I al reformei. El a precizat că Regatul Unit este de acord cu propunerea SUA privind impozitarea celor mai mari 100 de multinaționale din lume, cu condiția ca printre acestea să se numere și marile companii digitale, și că Regatul Unit este pregătit să accepte pilonul II ca parte a unui pachet de reformă fiscală internațională.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!