Connect with us

ECONOMIE

ASF: Firmele de asigurări au înregistrat un avans de 2,1% al primelor brute subscrise în primele nouă luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Firmele de asigurări din România au înregistrat un avans de 2,1% al primelor brute subscrise în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 7,47 miliarde de lei (1,61 miliarde de euro), în condiţiile în care piaţa asigurărilor rămâne orientată spre activitatea de asigurări generale, a anunţat, marţi, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

”Piaţa asigurărilor din România rămâne orientată spre activitatea de asigurări generale, ce deţine o pondere de 79% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurare autorizate şi reglementate de ASF”, se arată în comunicatul citat de News.ro.

Valoarea primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale a crescut cu 1,65% în primele nouă luni ale anului 2018 comparativ cu perioada similară a anului anterior, în timp ce valoarea subscrierilor pentru activitatea de asigurări de viaţă a înregistrat o creştere de 3,96%, potrivit ASF.

”Piaţa asigurărilor generale rămâne dominată de asigurările auto, astfel încât acestea, incluzând clasa A3 (asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare) şi clasa A10 (asigurări de răspundere civilă auto, inclusiv răspunderea transportatorului) reprezintă aproximativ 73% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale şi 58% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurări în primele 9 luni ale anului 2018”, se arată în comunicat.

ASF a subliniat că o schimbare în tendinţele manifestate pe parcursul trimestrelor anterioare este consolidarea segmentului de asigurări de viaţă, care a înregistrat o apreciere semnificativă, de 21% în anul 2017 comparativ cu anul anterior.

”Dacă în perioada 2012 – 2014 activitatea de asigurări de viaţă era în scădere din punct de vedere al volumului de prime brute subscrise, începând cu anul 2015 şi-a reluat creşterea, iar în 2017 creşterea sectorului de asigurări s-a datorat acestui segment de asigurări de viaţă”, se arată în comunicat.

Astfel, în primele nouă luni ale anului, a continuat dinamica pozitivă a acestui sector, constatându-se o creştere de 3,96% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, iar volumul primelor brute subscrise se menţine la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Totodată, din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurare, primele brute subscrise pe teritoriul altor state au înregistrat un volum de circa 90,78 milioane lei (1,2%), în creştere cu circa 23% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (73,59 milioane lei).

”La finalul lunii septembrie 2018 valoarea totală a rezervelor tehnice brute constituite de societăţile de asigurare se situa la un nivel de peste 16 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 1% faţă de sfârşitul semestrului I 2018 (16,14 miliarde de lei). Din valoarea totală a rezervelor tehnice brute, 55,41% reprezintă rezerve constituite pentru asigurările generale, în timp ce 44,59% din totalul rezervelor tehnice sunt constituite pentru activitatea de asigurări de viaţă”, se arată în comunicat.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

ANAF va adapta formularul 101 pentru a putea fi utilizat și de membrii grupului fiscal

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”, precum și pentru modificarea și completarea OPANAF nr.3386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr.296/2020 au fost aduse modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, fiind stabilite reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit. Noile reglementări stabilesc condițiile privind constituirea, modificarea și desființarea grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, precum și reguli privind impozitarea grupului fiscal.

Determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal, depunerea declarației de impozit pe profit și efectuarea plății impozitului pe profit în numele grupului se realizează de persoana juridică responsabilă, desemnată potrivit legii. Potrivit art.429 alin.(4) din Codul fiscal, persoana juridică responsabilă are obligația să depună o declarație anuală consolidată privind impozitul pe profit datorat de grupul fiscal. Declarația se depune la organul fiscal competent, împreună cu declarația anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru al grupului fiscal.

În acest context, prin noul proiect de Ordin, se propun următoarele:  aprobarea modelului și conținutului formularului 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”; ▪ adaptarea modelului și conținutului formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, astfel încât să poată fi utilizat și de membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit; ▪ aprobarea instrucțiunilor de completare a formularului 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”; ▪ adaptarea instrucțiunilor de completare a formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”.

Continuare

ECONOMIE

MMSS propune modificări la Normele metodologice privind detașarea salariaților

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a elaborat și publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre privind modificarea HG nr. 337/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României.

Promovarea proiectului are la bază necesitatea armonizării legislației naționale a muncii cu normele Uniunii Europene, în contextul emiterii, de către Comisia Europeană (CE), a unui aviz motivat adresat României referitor la neconformitatea măsurilor naționale române cu Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării art. 9 din Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor.

Inițiatorii proiectului menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că cerințele administrative și măsurile de control pentru întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, prevăzute la articolul 24 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale includ obligația pentru aceste întreprinderi de a desemna o persoană, care să asigure legătura cu autoritățile competente naționale și care să trimită și să primească documente și/sau avize, dacă este cazul. Articolul 11 din HG nr. 337/2017 precizează, de asemenea, obligația ca persoana respectivă să fie ori reprezentantul legal pe teritoriul României al întreprinderii, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați. „Comisia Europeană a interpretat obligația prevăzută la articolul 11 din HG nr. 337/2017 ca fiind o obligație suplimentară față de articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, și anume în sensul că trebuie desemnate două persoane de contact diferite”, afirmă reprezentanții MMSS. În urma clarificărilor aduse de autoritățile române prin care s-a arătat faptul că articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligația întreprinderilor de a desemna o persoană de contact, iar articolul 11 din Normele metodologice detaliază această dispoziție, precizând că persoana de contact poate să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați, Comisia acceptă faptul că persoana de contact prevăzută de dispozițiile articolului 24 alineatul (2) litera e) din lege și de cele ale articolului 11 din Normele metodologice este una și aceeași, adică că această persoană trebuie să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați.

„Cu toate acestea, Comisia Europeană este de părere că obligația prevăzută la articolul 11 din Normele metodologice restrânge noțiunea de persoană de contact, astfel cum este descrisă la articolul 9 alineatul (1) litera (e) din Directiva 96/71/CE și apreciază că articolul 9 alineatul (1) litera (e) din directivă lasă la latitudinea statelor membre impunerea unei obligații prestatorilor de servicii care detașează lucrători de a desemna o persoană care să asigure legătura cu autoritățile competente, care poate, de asemenea, dacă este cazul, să trimită și să primească documente și/sau avize. Astfel, în opinia CE, dispoziția națională implică faptul că aceste obligații pot fi îndeplinite numai de un lucrător detașat sau de reprezentantul legal al întreprinderii în România. Or, o astfel de cerință ar putea împiedica prestarea de servicii, deoarece ar putea obliga angajatorul să detașeze un lucrător separat pentru a îndeplini obligațiile persoanei de contact sau să detașeze ori să stabilească un reprezentant legal în România. Totodată, Comisia Europeană consideră că obligația de a furniza informații cu privire la reprezentantul angajatorului în declarație poate fi considerată justificată numai în cazul în care un astfel de reprezentant este deja numit în conformitate cu legislația statului membru de origine, adică în cazul în care angajatorul nu trebuie să numească un reprezentant pentru a îndeplini această obligație. În concluzie, Comisia Europeană consideră că dispozițiile naționale restrâng cercul posibilelor persoane de contact, ceea ce nu este proporțional pentru a asigura monitorizarea eficace a respectării obligațiilor prevăzute de articolul 9 din Directiva 96/71/CE și invită România să adopte măsurile necesare pentru a se conforma”, se precizează în Nota de fundamentare.

În acest context, se impune modificarea corespunzătoare a HG nr. 337/2017.  Astfel, prin proiectul de HG publicat în consultare publică pe site-ul MMSS se au în vedere modificarea art. 11 alin. (1) și art. 15 alin. (1) lit. j), precum și a pct. 2.4 din Anexa 1 din HG nr. 337/2017, în sensul înlocuirii sintagmei ”reprezentant legal”, cu sintagma ”persoană desemnată”.

Potrivit prevederilor incluse în noul proiect de act normativ, persoana desemnată de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Legea nr.16/2017 să asigure legătura cu autoritățile competente din România are obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare realizării controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

De asemenea, potrivit proiectului, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 9.000 lei: refuzul persoanei desemnate de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Lege să asigure legătura cu autoritățile competente din România, de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

Totodată, prin proiectul de act normativ se abrogă prevederile alineatul (2) al articolului 11, care prevedea că întreprinderile care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României, vor desemna pe unul dintre salariații detașați în România ca persoană de legătură în relația cu organele de control.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune modificarea unor prevederi privind înregistrarea în scopuri de TVA

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează să modifice o serie de prevederi privind înregistrarea/anularea înregistrării în scopuri de TVA, în acest scop fiind elaborat și publicat în transparență decizională un  proiect de Ordin.

Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor Legii nr.265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, entitățile supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului solicită odată cu depunerea cererii de înregistrare în registrul comerțului și înregistrarea fiscală. Ca urmare, prin Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al ministrului Justiției nr.2509/5672/C/2022 a fost aprobat modelul, conținutul și instrucțiunile de completare ale formularului “Cerere de înregistrare fiscală”, ca anexă la formularul „Cerere de înregistrare în registrul comerțului”, pentru a asigura posibilitatea entităților supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului să solicite odată cu înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului și înregistrarea fiscală în evidența organului fiscal.

Anterior acestor dispoziții legale, societățile care solicitau, încă de la înmatricularea în registrul comerțului, și înregistrarea în scopuri de TVA, în temeiul dispozițiilor art.316 alin.(1) lit.a) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, utilizau formularul (098) ”Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art.316 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal”, care se depunea la organul fiscal competent în aceeași zi cu depunerea la oficiul registrului comerțului a cererii de înmatriculare.

În vederea simplificării procesului declarativ, prin reducerea numărului de formulare necesar a fi depuse de către contribuabili pentru înregistrarea în scopuri de TVA, rubricile din formularul 098 privind înregistrarea în scopuri de TVA au fost inserate în formularul “Cerere de înregistrare fiscală” aprobat prin Ordinul comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (nr.2509/2022) și al ministrului Justiției (nr.5672/C/2022). În aceste condiții, persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA încă de la înmatricularea în registrul comerțului vor completa rubricile corespunzătoare chiar în Cererea de înregistrare fiscală, care constituie anexă la cererea de înregistrare în registrul comerțului.

„Prin urmare este necesară abrogarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului (098) «Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art.316 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal», care sunt aprobate prin anexa nr.4 la OPANAF nr.631/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare”, precizează reprezentanții ANAF.

Totodată – se mai relevă în Referatul de aprobare a actului normativ – se impune și reformularea prevederilor Procedurii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art.316 alin.(1) lit.a), b) sau c) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobată prin OPANAF nr.239/2021, potrivit cărora formularul (098) ”Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art.316 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal” se depune la organul fiscal competent în aceeași zi cu depunerea la oficiul registrului comerțului a cererii de înmatriculare în registrul comerțului.

De asemenea, prin proiectul de Ordin se propune și reglementarea situației în care o persoană impozabilă pentru care se aplică procedura de înregistrare în scopuri de TVA, din oficiu, îndeplinește una din situațiile de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. Astfel, pentru aplicarea unui tratament fiscal unitar persoanelor impozabile, indiferent dacă acestea solicită înregistrarea în scopuri de TVA sau sunt supuse procedurii de înregistrare din oficiu în scopuri de TVA, se propune aplicarea, în mod corespunzător, a procedurii prevăzută de OPANAF nr.239/2021. În acest sens, se propune ca, și în situația aplicării procedurii de înregistrare, din oficiu, în scopuri de TVA, organul fiscal să efectueze, concomitent, atât înregistrarea în scopuri de TVA, cât și anularea înregistrării în scopuri de TVA a contribuabilului, dacă acesta se află în una dintre situațiile de anulare a înregistrării prevăzute la art.316 alin.(11) lit.a) sau c) din Codul fiscal (inactivitate sau cazier fiscal).

ANAF menționează că aplicarea unui tratament unitar este impusă și de efectele produse de anularea înregistrării în scopuri de TVA. Astfel, potrivit dispozițiilor art.11 din Codul fiscal, potrivit cărora persoanele impozabile cărora li s-a anulat, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA nu beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor efectuate, dar sunt supuse obligației de plată a TVA colectate, aferentă operațiunilor taxabile desfășurate în perioada respectivă. Aceste dispoziții sunt aplicabile indiferent dacă persoana impozabilă a fost înregistrată în scopuri de TVA la cerere sau din oficiu, la constatarea organului fiscal.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM