Connect with us

ECONOMIE

Comisia Europeană a anunţat lista localităţilor din România care vor avea internet gratuit în spaţii publice

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a anunţat, vineri, lista localităţilor câştigătoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU, prin care 224 de localităţi din România vor primi bonuri valorice de 15.000 de euro fiecare pentru instalarea de puncte de acces public şi gratuit la internet wireless. Printre municipiile care vor avea internet gratuit în spaţii publice se numără Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Hunedoara, Piatra-Neamţ şi Paşcani, transmite News.ro.

Alte municipii din România care vor avea internet gratuit în spaţiile publice sunt Aiud, Oneşti, Dorohoi, Caransebeş, Vulcan, Dej, Arad, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni, Rădăuţi, Zalău, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Lupeni, Constanţa, Tulcea, Târgu Jiu şi Feteşti.

Lista completă a localităţilor este publicată AICI.

În total, au fost alocate 42 milioane euro pentru toate cele 2.800 municipalităţi din întreaga UE, care vor beneficia de finanţare.

”Cele 30 de state participante au avut garantate, fiecare, un număr de minimum 15 bonuri şi maximum 224, în funcţie de numărul înscrierilor. Bonurile pot fi utilizate de localităţile selectate pentru a pentru a achiziţiona şi instala echipamente Wi-Fi (puncte de acces fără fir) în locuri, precum bibliotecile, muzeele, parcurile sau pieţele publice”, se arată în comunicat.

Îmbunătăţirea conectivităţii în UE este o parte esenţială a strategiei privind piaţa unică digitală la nivel european. Costurile pentru întreţinerea reţelei vor fi acoperite de localităţi, iar reţele finanţate prin WiFi4EU vor fi gratuite, fără publicitate şi nu vor colecta date cu caracter personal, potrivit CE.

Totodată, finanţarea va fi acordată numai reţelelor care nu se vor suprapune cu oferte gratuite, publice sau private, deja existente şi cu o calitate similară în acelaşi spaţiu public.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE vrea proceduri de insolvență uniforme înaintea unui preconizat val de falimente

Miniștrii de Finanțe din zona euro au discutat, la finalul săptămânii trecute, cum să îmbunătățească și să facă mai asemănătoare legile cu privire la insolvență din cele 19 state membre ale zonei unice, în ideea de a se pregăti mai bine pentru un val de falimente care este așteptat să apară atunci când companiile nu vor mai beneficia de sprjinul de urgență al guvernelor, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Legile cu privire la insolvență diferă de la țară la țară, ceea ce creează dificultăți pentru zona euro. Această problemă amenință să limiteze creșterea economică în condițiile în care activele companiilor insolvente sunt înghețate pentru o perioadă lungă de timp până la soluționarea procedurilor juridice, în loc să fie reintroduse rapid în circuitul economic.

„Proceduri de insolvență funcționale pot avea un impact uriaș într-o redresare”, a declarat președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe.

Așteptata creștere a numărului de companii care vor da faliment va duce la acumularea creditelor neperformante ale băncilor, într-o perioadă în care redresarea economică post-pandemie începe, iar guvernele vor retrage schemele de sprijin care au menținut pe linia de plutire multe companii neviabile.

„Diferențele care există de la o țară la altă în ceea ce privește regimul insolvențelor duc la o fragmentare a piețelor de capital din UE. Această convergență este importantă și pentru a evita o acumulare a creditelor neperformante în lunile următoare și a viitoarelor crize”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. „Intenționăm să demarăm o inițiativă pentru a crește convergența legilor insolvenței”, a adăugat Gentiloni.

Într-un document pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe, Comisia Europeană a informat că regimurile insolvențelor din UE diferă atât ca design, cât și ca punere în practică atunci când vine vorba despre realizarea unui echilibru între interesele creditorului și cele ale debitorului și a priorității de care se bucură angajații, companiile de utilitate publică sau autoritățile fiscale.

De asemenea, nu există nici măcar o singură definiție a insolvenței sau a momentului în care o companie trebuie să treacă prin procedurile formale de insolvență. În plus, nu există nici reguli comune cu privire la masa bunurilor care face obiectul insolvenței, urmărirea activelor, ordinea de preferință a creanțelor și drepturilor creditorilor în funcție de rangul acestora.

Unificarea legilor ar implica și Ministerele de Justiție, ceea ce ar crea noi dificultăți și, de aceea, pentru moment, miniștrii Finanțelor au căzut de acord asupra unei abordări mai realiste privind întărirea sistemului prin alte modalități decât prin schimbarea legilor. „Discuțiile pe care le-am avut acum au arătat că există sprijin pentru noi măsuri non-legislative care să ajute la convergența regimurilor noastre, și am convenit să revenim asupra acestui subiect”, a spus Paschal Donohoe.

Printre aceste măsuri non-legislative se numără asigurarea unor resurse adecvate pentru sistemele juridice din fiecare țară și a unui număr de cazuri nesoluționate din tribunale menținut la un nivel tolerabil, precum și stabilirea unor indicatori de referință la nivelul UE.

Continuare

ECONOMIE

Portugalia, Lituania și România, cele mai scăderi ale vânzărilor auto din UE, în T1

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (UE plus Marea Britanie și țările EFTA) au crescut cu 0,9% în primul trimestru din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, arată datele publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), iar Portugalia, Lituania și România au raportat cele mai semnificative scăderi, informează Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

3,08 milioane autoturisme au fost înmatriculate în primul trimestru din 2021 în Europa, comparativ cu 3,054 milioane în perioada similară din 2020.

În primele trei luni din acest an, piața auto din România a înregistrat o scădere cu 25,8%, fiind înmatriculate 20.762 autoturisme, față de 27.979 vehicule în perioada similară din 2020. Portugalia și Lituania au raportat un declin de 31,5% și, respectiv, 29%, în primul trimestru din 2021.

Primele cinci piețe europene au raportat rezultate mixte în primele trei luni din acest an, creșteri solide în Italia (28,7%) și Franța (21,1%), scăderi în Spania (cu 14,9%), Marea Britanie (cu 12%) și Germania (cu 6,4%), arată datele ACEA.

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au crescut cu 62,7% în martie, comparativ cu perioada similară din 2020, când vânzările au fost afectate de restricțiile introduse pentru a stopa extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19) și de incertitudinile economice globale.

1,39 milioane autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 853.022 în martie 2020.

Conform ACEA, declinul pieței auto europene a fost determinat de înăsprirea restricțiilor introduse pentru a stopa extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19) și de incertitudinile economice globale.

Cele cinci mari piețe europene au înregistrat creșteri în martie, de la 497,2% în Italia, 191,7% în Franța și 128% în Spania, la 35,9% în Germania și 11,5% Marea Britanie, arată datele ACEA.

În martie, piața auto din România a înregistrat o creștere cu 18,1%, fiind înmatriculate 7.861 autoturisme, față de 6.654 vehicule în perioada similară din 2020.

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în Europa a scăzut cu 24,3% anul trecut, la 11,96 milioane, cel mai sever declin anual de când se publică aceste date, în timp ce România a raportat un recul de 21,8%.

Continuare

ECONOMIE

Strategie națională de utilizare a hidrogenului în energie, industrie și transporturi

Autoritățile române au în plan realizarea unei strategii naționale pentru utilizarea hidrogenului în energie, industrie și transporturi, în condițiile în care această resursă capătă o importanță din ce în ce mai mare la nivelul Uniunii Europene, în efortul de reducere a emisiilor de carbon, a declarat, la un eveniment de profil, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

„Ne uităm atent la strategiile de hidrogen elaborate de alte țări și dorim ca la nivelul României să avem o strategie națională, pentru a oferi pârghiile necesare actorilor din piață pentru a se dezvolta în acest sector”, a spus oficialul. Potrivit acestuia, strategia pentru hidrogen va fi elaborată separat față de strategia energetică, întrucât această nouă resursă va fi utilizată și în alte domenii.

„Pe baza strategiei adoptate de Guvern va fi dezvoltată separat o strategie pentru hidrogen la nivelul României, unde vor trebui implicați toți actorii, pentru că nu ne referim doar la utilizarea lui în energie, ci și în sectorul industrial și transporturi, deci va fi elaborată printr-o consultare și transparență instituțională. În acest moment, așa cum am precizat, nu există o strategie, un road-map, în acest domeniu”, a continuat Dan Drăgan. El a precizat că, în cadrul Ministerului Energiei, va fi organizat un serviciu special dedicat noilor tehnologii bazate pe hidrogen, iar un prim pas va fi un screening al proiectelor și intențiilor existente în piață, demers pe care ministerul îl va lansa în perioada următoare.

Potrivit secretarului de stat, mai multe companii, printre care și Hidroelectrica, și-au manifestat interesul pentru a investi în acest domeniu: „Este important ca producția de hidrogen să poată fi folosită ca sistem de stocare a energiei. Având în vedere noua strategie și noile capacități de producere din surse regenerabile, de 6,9 GW, considerăm că va exista o piață semnificativă a hidrogenului, ca element de stocare. Există inițiative în piață prin care companii care doresc să dezvolte centrale pe gaz, cu viziune integrată, respectiv producția de hidrogen din surse regenerabile și folosirea hidrogenului în amestec cu gazul în producția de energie electrică, cu emisii reduse de carbon”.

El arătat că, la nivel european, există industrii care se îndreaptă spre utilizarea hidrogenului. „Am văzut aplicații industriale și cred că industria se va apleca intensiv spre hidrogen. Am văzut inițiative la nivel european de producere a oțelului verde, înlocuind cocsul cu hidrogen. În transporturi, anticipăm o dezvoltare în acest deceniu și am văzut anumite țări care deja s-au angrenat în dezvoltarea unor modalități de transport pe hidrogen”, a susținut secretarul de stat.

Potrivit acestuia, toate rețelele noi de gaze care vor fi construite în România vor putea transporta inclusiv hidrogen.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Transmisiunea postului de radio CECCAR FM este momentan întreruptă.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!