CECCAR
Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Reprezentant al CECCAR în VAT Expert Group

Recent a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 123/2021 privind aprobarea OG nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Redăm, în continuare, principalele prevederi ale actului normativ.

1. Domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării

– În cazul în care există mai mulți intermediari, obligația de raportare a informațiilor cu privire la aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportării revine tuturor intermediarilor implicați în același aranjament transfrontalier care face obiectul raportării. Oricare dintre intermediarii implicați în același aranjament transfrontalier care face obiectul raportării poate fi exonerat de la obligația de raportare către ANAF dacă deține dovezi concludente, din care să rezulte dincolo de orice dubiu, că informațiile au fost deja raportate către ANAF sau către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru de un alt intermediar.

– Sunt exonerați de la îndeplinirea obligației de raportare contribuabilii relevanți care dețin dovezi concludente din care rezultă dincolo de orice dubiu că informațiile au fost deja raportate către ANAF sau către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru de un alt contribuabil relevant.

2. Categorii de semne distinctive ale aranjamentelor transfrontaliere

B. Semne distinctive specifice legate de testul beneficiului principal

Un aranjament transfrontalier prin care un participant la aranjamentul respectiv ia măsuri artificiale care constau în achiziționarea unei societăți care înregistrează pierderi, întreruperea activității principale a respectivei societăți și utilizarea pierderilor societății pentru a reduce obligațiile fiscale, inclusiv prin intermediul unui transfer al acestor pierderi către o altă jurisdicție sau prin accelerarea utilizării acestor pierderi

Vechea prevedere, „un aranjament transfrontalier prin care un participant la aranjamentul respectiv ia măsuri artificiale, prin aceasta înțelegând inclusiv tranzacții transfrontaliere artificiale definite conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care constau în achiziționarea unei societăți care înregistrează pierderi, întreruperea activității principale a respectivei societăți și utilizarea pierderilor societății pentru a reduce obligațiile fiscale, inclusiv prin intermediul unui transfer al acestor pierderi către o altă jurisdicție sau prin accelerarea utilizării acestor pierderi”.

Un aranjament transfrontalier care include tranzacții circulare care au ca rezultat un carusel de fonduri (round-tripping of funds), anume prin implicarea unor entități interpuse fără alt scop comercial primar sau prin tranzacții care se compensează ori se anulează reciproc sau care au alte caracteristici similare.

Vechea prevedere: „Un aranjament transfrontalier care include tranzacții circulare care au ca rezultat spălarea banilor, anume prin implicarea unor entități interpuse fără alt scop comercial primar sau prin tranzacții care se compensează ori se anulează reciproc sau care au alte caracteristici similare”. 

C. Semne distinctive specifice asociate tranzacțiilor transfrontaliere

Un aranjament transfrontalier care implică plăți transfrontaliere deductibile efectuate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care este prezentă cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție;

b) cu toate că destinatarul este rezident fiscal într-o jurisdicție, acea jurisdicție:

(i) nu impune un impozit pe profit sau impune un impozit pe profit la o cotă egală cu zero ori mai mică de 1%; sau

(ii) este inclusă într-o listă de jurisdicții ale unor țări terțe care au fost evaluate de statele membre, în mod colectiv sau în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și au fost calificate ca fiind necooperante;

c) plata beneficiază de o scutire integrală de impozit în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal;

d) plata beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal.

Vechea prevedere: Un aranjament transfrontalier care implică plăți transfrontaliere deductibile efectuate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care este prezentă cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție;

b) cu toate că destinatarul este rezident fiscal într-o jurisdicție, acea jurisdicție nu impune un impozit pe profit, impune un impozit pe profit la o cotă egală cu zero ori mai mică de 1% sau este inclusă într-o listă de jurisdicții ale unor țări terțe care au fost evaluate de statele membre, în mod colectiv sau în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și au fost calificate ca fiind necooperante;

c) plata beneficiază de o scutire integrală de impozit în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal;

d) plata beneficiază de un regim fiscal preferențial în jurisdicția în care destinatarul este rezident fiscal.

E. Semne distinctive specifice privind prețurile de transfer 

Un aranjament transfrontalier care implică transferul de active necorporale greu de evaluat, potrivit înțelesului atribuit acestei noțiuni de Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările și completările ulterioare.

Un aranjament transfrontalier care implică un transfer transfrontalier de funcții și/sau riscuri și/sau de active în interiorul unui grup, dacă profiturile anuale preconizate, determinate înainte de a calcula impactul dobânzilor și a impozitelor asupra acestora (EBIT), pentru perioada de 3 ani ulterioară transferului, de către entitatea/entitățile […] care efectuează transferul, sunt mai mici de 50% din EBIT anuale preconizate de către această entitate/aceste entități care efectuează transferul, dacă transferul nu ar fi avut loc.

Vechea prevedere: „Un aranjament transfrontalier care implică un transfer transfrontalier de funcții și/sau riscuri și/sau de active în interiorul unui grup, dacă veniturile anuale preconizate, determinate înainte de a calcula impactul dobânzilor și a impozitelor asupra acestora (EBIT), în perioada de 3 ani ulterioară transferului, de către entitatea/entitățile între care se realizează transferul, sunt mai mici de 50% din EBIT anuale preconizate de către această entitate/aceste entități care efectuează transferul […] dacă transferul nu ar fi avut loc”.

„S-au spus tot felul de prostii despre PNRR, de pildă că nu ajută mediul privat. Componenta de instrumente financiare și granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate. Am negociat cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, suntem pregătiți să semnăm un acord imediat ce PNRR este aprobat și această injecție de capital în economia privată înseamnă o garanție de portofoliu pentru solvabilitate de 400 de milioane de euro. Asta înseamnă că firmele aflate în criză pot să aibă un credit-punte până când se termină criza, cu garanție acordată de stat. Va mai fi o garanție de portofoliu pentru acțiune climatică, de 100 de milioane de euro. Deci, firme care vor să investească în retehnologizare pot să aplice aici. Un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro. Asta înseamnă că BEI și FEI, imediat după aprobarea PNRR, vor începe procesul de selectare a unor bănci locale cărora li se oferă garanții de portofoliu și care vor putea să dea acești bani mai departe. Noi estimăm un efect de levier, în sensul în care pentru un euro pus prin acest instrument de garantare, în economia reală ajung 4 sau 5 euro”, a menționat Cristian Ghinea.

Demnitarul a făcut referire și la fondurile de infrastructură dedicate digitalizării, educației și sănătății.

„Pe lângă aceste instrumente financiare vor fi granturi pentru digitalizare, de 200 de milioane de euro, care vor fi administrate de Autoritatea pentru Digitalizarea României și o măsură de sprijin pentru listarea la Bursă. Avem o economie în care participarea la bursă este foarte limitată. Sunt diverse opreliști tehnice pentru listare. Vom avea un instrument de 35 de milioane de euro dedicat pentru asistență tehnică acordată companiilor care vor să se listeze la Bursa de Valori de la București. Avem 3,7 miliarde de euro la Educație și sunt foarte mândru că avem 12% din PNRR pentru educație, ceea ce este mai mult decât recomandarea făcută de Parlamentul European, de 10%. Zece mii de laboratoare vor dota școlile din România, 2.000 de microbuze «verzi», peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 50 de școli noi, «verzi». Tot o componentă avansată este cea de sănătate, de 2,5 miliarde de euro, unde vom construi sau dota 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie și lucrăm la lista de spitale care vor fi construite sau renovate din acest fond de infrastructură pentru sănătate”, a apreciat Cristian Ghinea.

În viziunea ministrului, pe componenta de transporturi, România are nevoie de investiții în infrastructura rutieră și de căi ferate.

„Cred că acest mesaj a fost înțeles. Acum lucrăm la reforme care să facă aceste investiții acceptabile. Este ceea ce Comisia numește reforme însoțitoare la niște investiții. Cum a anunțat domnul Drulă (Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, n.r.), gândim o reformă a modului de taxare a transportului, de a încuraja transportul pe căi ferate și de a taxa în mod real gradul în care sunt utilizate drumurile publice. Se va trece de la rovinietă fixă la un sistem de taxare în care fiecare plătește în funcție de volumul de marfă și de distanța pe care transportă marfă. În primii doi ani, primul pas va fi instalarea unor sisteme digitale de urmărire a mărfurilor în România, urmând apoi pasul tehnic de taxare”, a punctat oficialul.

Potrivit lui Cristian Ghinea, România va depune, la 31 mai 2021, cereri pentru proiecte și reforme pentru toate cele 29,2 miliarde de euro alocate prin PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României este documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Mecanismul este gândit pe șase piloni, și anume: Tranziție verde; Transformare digitală; Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială și teritorială; Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

„Rubricile precompletate conțin veniturile realizate pentru anul 2020, impozitul pe venit și contribuțiile sociale eventual datorate pentru anul 2020, respectiv veniturile estimate pentru anul 2021. Sumele sunt completate în funcție de datele deja declarate de contribuabil, cum ar fi existența unui contract de închiriere, derularea unei activități independente sau a unei activități agricole”, se menționează într-un comunicat al MF.

Descărcarea și transmiterea declarației unice se pot realiza prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV – ANAF). Acei contribuabili care nu au depus încă declarația unică pentru anul 2020 vor primi, începând de astăzi, declarația precompletată. Aceștia vor fi notificați despre încărcarea sa în SPV, dacă au acceptat comunicarea prin e-mail de la ANAF atunci când se primesc mesaje noi în portal.

Documentul transmis are rol orientativ. Acesta nu garantează nici corectitudinea sumelor, nici faptul că toate veniturile sau obligațiile fiscale care trebuie declarate se găsesc deja în forma precompletată a declarației unice. Sumele realizate și obligațiile fiscale trebuie verificate și completate de contribuabili în baza datelor efective, cunoscute de aceștia. Neprimirea declarației precompletate în contul SPV nu înseamnă că nu există obligația depunerii declarației unice de către contribuabil.

Pentru descărcarea declarației unice precompletate, persoana fizică trebuie să aibă cont în portalul SPV. Tot în cadrul SPV, se pot găsi și informații despre veniturile anilor anteriori, impozitate la sursă, precum cele din salarii, din dividende, din dobânzi sau altele.

„Este important de subliniat că fiecare contribuabil trebuie să verifice datele precompletate în declarație pentru a se asigura că sumele declarate sunt cele corecte. Responsabilitatea finală privind sumele incluse în declarația unică aparține contribuabililor. În eventualitatea în care, ulterior transmiterii declarației unice, se constată erori și se dorește corectarea acestora, poate fi depusă declarația unică rectificativă”, se menționează în comunicat.