Connect with us

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

ECONOMIE

A fost modificată legislația privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

CECCAR FM

Publicat

pe

S-a avut în vedere repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între părinți

Guvernul a adus, printr-o OUG, o serie de modificări legislației privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei, asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a acestora și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), Ordonanța de urgență aprobată de Executiv transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE. Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010 de noul act normativ sunt următoarele: 

 extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

▪ majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului  (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

▪ recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

▪ suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

▪ introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

▪ menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs;

▪ introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil (deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil). Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

„Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleți, si cu sarcini suprapuse, suma obținută ca rezultat al înmulțirii cu 2,5 a valorii ISR  – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2,5 x ISR = 1314 lei”, menționează MMSS.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru submăsura 19.1

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 19.1 „Sprijin pregătitor” din cadrul subprogramului tematic LEADER, finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în vederea deschiderii sesiunii de finanțare în perioada următoare.

Ghidul supus dezbaterii publice poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

AFIR precizează că toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info până la 9 decembrie 2022.

„Sprijinul pregătitor se adresează parteneriatelor privat-publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL). Subliniez că obiectivul principal al submăsurii vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală”, a menționat George Chiriță, directorul general al AFIR.

Continuare

ECONOMIE

Schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor a fost prelungită

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat o Hotărâre potrivit căreia schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor, instituită prin HG nr. 1.179/2014, a fost prelungită cu încă 6 luni, respectiv până la data de 30 iunie 2023, cu valorile cuantumurilor reglementate în prezent aferente perioadei menționate anterior, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și ale HG 1179/2014. De asemenea, prin acest act normativ se oferă posibilitatea de a completa cererea inițială doar pentru jumătate de an în vederea continuării activității de ameliorare până la adoptarea noii legislații UE.

HG nr. 1179/2014 reglementează schema de ajutor de stat, având ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Cererile inițiale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), legislația Uniunii Europene în acest domeniu pentru perioada 2023 – 2027 este în curs de elaborare, iar după adoptarea acesteia se va iniția legislația națională și se va notifica la Comisia Europeană noua schemă de ajutor de stat.

HG nr. 1.423/2022 pentru stabilirea datei până la care se aplică prevederile HG nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1158 din 29 noiembrie 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM