ECONOMIE
Marea Britanie şi UE nu au ajuns la un acord privind relaţiile post-Brexit
Marea Britanie şi Uniunea Europeană au anunţat că nu au ajuns încă la un acord privind relaţiile bilaterale post-Brexit, iar premierul britanic, Boris Johnson, urmează să se deplaseze la Bruxelles.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a discutat telefonic, luni seară, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, dar deocamdată nu au ajuns la un acord.
„Am convenit că nu se întrunesc condiţiile pentru finalizarea unui acord, din cauza diferenţelor semnificative în trei probleme esenţiale: standardele concurenţiale egale, principiile de guvernare şi cotele de pescuit”, anunţă Ursula von der Leyen şi Boris Johnson, într-o declaraţie comună, publicată pe site-ul Comisiei Europene.
„Le-am cerut șefilor echipelor de negociere să pregătească o sinteză asupra disensiunilor rămase, pentru a avea o discuţie într-o reuniune cu participare fizică, la Bruxelles, în următoarele zile”, precizează Ursula von der Leyen şi Boris Johnson.
Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a semnalat luni că încă există disensiuni, sugerând că termenul-limită pentru ajungerea la un acord ar fi miercuri.
„Rezultatul încă este incert, poate merge în ambele direcţii”, a declarat un diplomat european, sub protecţia anonimatului, conform cotidianului The Guardian.
Guvernul Boris Johnson poartă negocieri cu Uniunea Europeană pentru configurarea relaţiilor post-Brexit, în contextul în care perioada de tranziţie expiră pe 1 ianuarie 2021.
Reprezentantul Franţei în Comisia Europeană, Thierry Breton, comisar pentru Piaţa Internă, a avertizat recent că nu va exista niciun acord post-Brexit dacă Marea Britanie nu acceptă standardele UE. „Eu înţeleg foarte bine că prietenii noştri britanici vor să beneficieze de pe urma pieţei comunitare. Dacă britanicii acceptă aceste reguli, vor fi bineveniţi. Dacă nu le acceptă, nu va fi niciun acord”, a atras atenţia Thierry Breton, citat de Mediafax.
Premierul britanic, Boris Johnson, a admis acum câteva săptămâni că este incertă eventualitatea unui acord cu Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit, însă a susţinut că Marea Britanie oricum va prospera.
Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană.
Downing Street vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.
ECONOMIE
Schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură. Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2025 este de 3 milioane lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, potrivit unui comunicat al MADR, se va aplica o rată redusă de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură, precum transportul materialui piscicol, a puietului în diferite stadii de dezvoltare, a reproducătorilor, a peștelui de consum, a materiilor prime și alte materiale în interiorul fermei, pentru realizarea de lucrări agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare etc.
Beneficiarii schemei sunt întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în acvacultură, respectiv:
a) persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016 cu modificarile si completarile ulterioare;
b) persoane juridice.
„Prin intermediul acestui act normativ se asigură condițiile pentru diminuarea efectivă a costurilor de producție, ceea ce stimulează desfășurarea activității de acvacultură în condițiile concurențiale de pe piața produselor de pește din Uniunea Europeană”, precizează MADR.
ECONOMIE
Plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin pentru sectorul vegetal, aprobate

Executivul a adoptat astăzi Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin noul act normativ se aprobă plafonul financiar în limita sumei de 452.384.082 lei, echivalentul a 91.409.190 euro, precum și a plafoanelor alocate fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022, astfel:
a) 33.892.000 euro pentru soia;
b) 17.215.000 euro pentru lucernă;
c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe destinate industrializării /procesării: mazăre și fasole boabe;
d) 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei și/sau fibră;
e) 4.953.000 euro pentru orez;
f) 844.200 euro pentru sămânță de cartof;
g) 132.980 euro pentru hamei;
h) 18.898.500 euro pentru sfeclă de zahăr;
i) 1.150.274 euro pentru tomate destinate industrializării cultivate în câmp;
j) 54.490 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;
k) 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;
l) 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;
m) 4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.
Cuantumul pe hectar pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul 2022.
„Suma totală de 452.384.082 lei, prevăzută în bugetul MADR pentru anul 2023 va impacta 46.000 fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate”, menționează reprezentanții ministerului de resort.
ECONOMIE
Salariile din administrația publică cresc, de la 1 iunie

Executivul a aprobat astăzi o Ordonanță de urgență care completează Articolul I din OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Noul act normativ prevede că, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la Anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „ADMINISTRAȚIE” din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.
„Având în vedere constrângerile fiscal-bugetare din anul 2023, s-a optat într-o primă fază pentru stabilirea salariilor de bază prevăzute de lege la nivelul anului 2022 pentru personalul încadrat conform Anexei nr.VIII la Legea-cadru, deoarece categoriile de personal prevăzute în această anexă se regăsesc în toate domeniile de activitate bugetară, de exemplu TESA din sănătate și personalul nedidactic din învățământ. Prin urmare, de prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului beneficiază și celelalte domenii de activitate bugetară, având în vedere că personalul încadrat pe funcții comune, cât și pe cele din alte unități de subordonare centrală și locală, au salarizarea reglementată în această anexă. Măsura era necesară pentru evitarea apariției unor noi dezechilibre în sectorul bugetar, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, act normativ care vizează eliminarea inechităților și instituirea unui sistem de stimulare a performanței”, precizează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), într-un comunicat.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
AICPA & CIMA semnează acord de colaborare cu organismul care conduce profesia contabilă din România – CECCAR
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANOFM: 8.152 de persoane au urmat cursurile de formare, în primele patru luni
-
ECONOMIEacum 3 zile
Termenul de intrare în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune a fost devansat
-
ECONOMIEacum 5 zile
MF: Datoria guvernamentală a crescut în februarie 2023 la 50,1% din PIB
-
ECONOMIEacum 5 zile
BNR: Rata anuală a inflației va coborî, probabil, la nivelul de o cifră în următorul trimestru
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR a solicitat ANAF prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.05.2023