Connect with us

ECONOMIE

CE anunță o revizuire a politicii în domeniul concurenței

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a adoptat o comunicare privind o politică în domeniul concurenței pregătită pentru noi provocări, pentru a plasa Europa pe calea redresării, pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru garantarea unei piețe unice reziliente, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Comunicarea subliniază capacitatea intrinsecă a politicii în domeniul concurenței de a se adapta la noile circumstanțe ale pieței, la prioritățile de politică și la nevoile consumatorilor: de exemplu, Comisia a adoptat cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a le permite statelor membre să ofere sprijin specific întreprinderilor în timpul crizei provocate de coronavirus. În plus, Comisia urmărește în prezent o revizuire a instrumentelor politicii în domeniul concurenței pentru a se asigura că toate instrumentele din domeniul concurenței (controlul concentrărilor economice, controlul antitrust și controlul ajutoarelor de stat) rămân adecvate scopului și completează setul său de instrumente existent”, se menționează în comunicat.

„O punere în aplicare fermă a normelor în materie de concurență este esențială pentru ca întreprinderile și consumatorii să beneficieze pe deplin de avantajele pieței noastre unice. Aceasta le dă întreprinderilor de toate dimensiunile o șansă echitabilă de a concura. Se asigură astfel faptul că întreprinderile sunt incitate să ofere cele mai bune și mai inovatoare soluții pentru consumatori. De asemenea, aceasta le dă clienților posibilitatea de a alege produse și servicii, contribuind la lanțuri de aprovizionare fiabile și diverse. Acesta este motivul pentru care o politică eficientă în domeniul concurenței este necesară acum, mai mult ca oricând, pentru a oferi economiei europene suplețea și dinamismul necesare pentru a face față provocărilor cu care se confruntă. În același timp, normele în materie de concurență au o flexibilitate intrinsecă de adaptare. Am adoptat acum cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat și suntem în plin proces de revizuire a politicii în domeniul concurenței, cu un domeniu de aplicare și o ambiție fără precedent”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al CE, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

De la crearea Uniunii Europene, politica în domeniul concurenței a contribuit la menținerea și stimularea prosperității economice a UE. Punerea în aplicare fermă a normelor în domeniul concurenței a adus beneficii consumatorilor și întreprinderilor europene și a contribuit la dezvoltarea structurii dinamice și energice a economiei europene, formată din întreprinderi de toate dimensiunile.

În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu noi provocări: trebuie să parcurgă calea abruptă către redresare în urma crizei provocate de coronavirus, permițând în același timp industriilor europene să își consolideze reziliența și să conducă dubla tranziție verde și digitală. O politică în domeniul concurenței eficientă și bine calibrată poate contribui la succesul acestei agende, care va necesita investiții publice și private extraordinare, inovare și o piață unică funcțională.

 Pentru a contribui la răspunsul Europei la criza provocată de coronavirus și pentru a sprijini redresarea europeană, Comisia a adoptat cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, care prevede o prelungire limitată a măsurilor existente până la sfârșitul lunii iunie 2022. Aceasta deschide calea către o eliminare treptată a măsurilor de criză, evitând în același timp efectele în cascadă disproporționate, și însoțește redresarea cu noi instrumente concepute pentru a demara și a atrage investiții private în faza de redresare.

Pentru a contribui la tranziția verde, viitoarele Orientări privind ajutoarele în domeniile climei, protecției mediului și energiei vizează sprijinirea eforturilor industriei în direcția decarbonizării, a circularității și a biodiversității, precum și a mobilității curate sau cu emisii zero și a eficienței energetice a clădirilor.

În plus, CE intenționează să ofere orientări și securitate juridică pentru a permite cooperarea în vederea dezvoltării unor produse și procese de producție mai durabile, în cadrul actualizării regulamentelor orizontale de exceptare pe categorii și a orientărilor conexe.

Pentru a contribui la tranziția digitală, viitoarele orientări privind ajutoarele de stat în domeniul rețelelor în bandă largă urmăresc să stimuleze dezvoltarea infrastructurii digitale prin facilitarea instalării și a adoptării de rețele în bandă largă care să răspundă nevoilor în evoluție rapidă ale utilizatorilor.

În plus, Comisia a consolidat controlul achizițiilor potențial problematice din sectorul digital prin intermediul noilor sale orientări referitoare la aplicarea articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice. Statele membre sunt astfel încurajate să aducă la cunoștința Comisiei, în scopul examinării, tranzacțiile potențial problematice, chiar dacă acestea nu respectă pragurile naționale de notificare; acest demers îi permite Comisiei să analizeze achizițiile de societăți inovatoare care au un potențial competitiv dincolo de ceea ce ar indica cifra lor de afaceri, în special în sectorul digital.

De asemenea, în comunicare se menționează că Executivul comunitar va continua să sprijine eforturile în curs ale statelor membre de a concepe proiecte importante paneuropene de interes european comun (PIIEC) care depășesc împreună disfuncționalitățile pieței prin facilitarea inovării revoluționare și a investițiilor în infrastructură în principalele domenii prioritare verzi și digitale, și anume hidrogenul, cloud-ul, sănătatea și microelectronica. Viitoarea comunicare privind ajutoarele de stat pentru PIIEC va consolida și mai mult deschiderea PIIEC, va facilita participarea IMM-urilor și va clarifica criteriile pentru punerea în comun a resurselor naționale și a resurselor UE.

Pentru a contribui la reziliență prin intermediul unor piețe deschise și competitive, controlul concentrărilor economice la nivel european le va permite în continuare întreprinderilor să se extindă, garantând, în același timp, faptul că piețele rămân competitive și că lanțurile de aprovizionare rămân diversificate. În plus, politica antitrust le permite întreprinderilor din UE să își unească forțele pentru a aprofunda cercetarea și dezvoltarea, pentru a concepe, produce și comercializa produse sau pentru a achiziționa în comun produsele sau serviciile necesare pentru activitățile lor.

Totodată, având în vedere situația excepțională în ceea ce privește semiconductorii, relevanța acestora și dependența față de un număr limitat de furnizori într-un context geopolitic dificil, Comisia poate avea în vedere aprobarea de sprijin pentru acoperirea unor eventuale deficite de finanțare pentru crearea, în special, a unor instalații europene inedite în ecosistemul semiconductorilor. Un astfel de ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE ar face obiectul unor garanții solide în materie de concurență și, în același timp, ar asigura o distribuire pe scară largă și fără discriminare a beneficiilor în întreaga economie europeană.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/