Rețele sociale

ECONOMIE

CE anunță o revizuire a politicii în domeniul concurenței

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat o comunicare privind o politică în domeniul concurenței pregătită pentru noi provocări, pentru a plasa Europa pe calea redresării, pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru garantarea unei piețe unice reziliente, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Comunicarea subliniază capacitatea intrinsecă a politicii în domeniul concurenței de a se adapta la noile circumstanțe ale pieței, la prioritățile de politică și la nevoile consumatorilor: de exemplu, Comisia a adoptat cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a le permite statelor membre să ofere sprijin specific întreprinderilor în timpul crizei provocate de coronavirus. În plus, Comisia urmărește în prezent o revizuire a instrumentelor politicii în domeniul concurenței pentru a se asigura că toate instrumentele din domeniul concurenței (controlul concentrărilor economice, controlul antitrust și controlul ajutoarelor de stat) rămân adecvate scopului și completează setul său de instrumente existent”, se menționează în comunicat.

„O punere în aplicare fermă a normelor în materie de concurență este esențială pentru ca întreprinderile și consumatorii să beneficieze pe deplin de avantajele pieței noastre unice. Aceasta le dă întreprinderilor de toate dimensiunile o șansă echitabilă de a concura. Se asigură astfel faptul că întreprinderile sunt incitate să ofere cele mai bune și mai inovatoare soluții pentru consumatori. De asemenea, aceasta le dă clienților posibilitatea de a alege produse și servicii, contribuind la lanțuri de aprovizionare fiabile și diverse. Acesta este motivul pentru care o politică eficientă în domeniul concurenței este necesară acum, mai mult ca oricând, pentru a oferi economiei europene suplețea și dinamismul necesare pentru a face față provocărilor cu care se confruntă. În același timp, normele în materie de concurență au o flexibilitate intrinsecă de adaptare. Am adoptat acum cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat și suntem în plin proces de revizuire a politicii în domeniul concurenței, cu un domeniu de aplicare și o ambiție fără precedent”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al CE, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

De la crearea Uniunii Europene, politica în domeniul concurenței a contribuit la menținerea și stimularea prosperității economice a UE. Punerea în aplicare fermă a normelor în domeniul concurenței a adus beneficii consumatorilor și întreprinderilor europene și a contribuit la dezvoltarea structurii dinamice și energice a economiei europene, formată din întreprinderi de toate dimensiunile.

În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu noi provocări: trebuie să parcurgă calea abruptă către redresare în urma crizei provocate de coronavirus, permițând în același timp industriilor europene să își consolideze reziliența și să conducă dubla tranziție verde și digitală. O politică în domeniul concurenței eficientă și bine calibrată poate contribui la succesul acestei agende, care va necesita investiții publice și private extraordinare, inovare și o piață unică funcțională.

 Pentru a contribui la răspunsul Europei la criza provocată de coronavirus și pentru a sprijini redresarea europeană, Comisia a adoptat cea de a șasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, care prevede o prelungire limitată a măsurilor existente până la sfârșitul lunii iunie 2022. Aceasta deschide calea către o eliminare treptată a măsurilor de criză, evitând în același timp efectele în cascadă disproporționate, și însoțește redresarea cu noi instrumente concepute pentru a demara și a atrage investiții private în faza de redresare.

Pentru a contribui la tranziția verde, viitoarele Orientări privind ajutoarele în domeniile climei, protecției mediului și energiei vizează sprijinirea eforturilor industriei în direcția decarbonizării, a circularității și a biodiversității, precum și a mobilității curate sau cu emisii zero și a eficienței energetice a clădirilor.

În plus, CE intenționează să ofere orientări și securitate juridică pentru a permite cooperarea în vederea dezvoltării unor produse și procese de producție mai durabile, în cadrul actualizării regulamentelor orizontale de exceptare pe categorii și a orientărilor conexe.

Pentru a contribui la tranziția digitală, viitoarele orientări privind ajutoarele de stat în domeniul rețelelor în bandă largă urmăresc să stimuleze dezvoltarea infrastructurii digitale prin facilitarea instalării și a adoptării de rețele în bandă largă care să răspundă nevoilor în evoluție rapidă ale utilizatorilor.

În plus, Comisia a consolidat controlul achizițiilor potențial problematice din sectorul digital prin intermediul noilor sale orientări referitoare la aplicarea articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice. Statele membre sunt astfel încurajate să aducă la cunoștința Comisiei, în scopul examinării, tranzacțiile potențial problematice, chiar dacă acestea nu respectă pragurile naționale de notificare; acest demers îi permite Comisiei să analizeze achizițiile de societăți inovatoare care au un potențial competitiv dincolo de ceea ce ar indica cifra lor de afaceri, în special în sectorul digital.

De asemenea, în comunicare se menționează că Executivul comunitar va continua să sprijine eforturile în curs ale statelor membre de a concepe proiecte importante paneuropene de interes european comun (PIIEC) care depășesc împreună disfuncționalitățile pieței prin facilitarea inovării revoluționare și a investițiilor în infrastructură în principalele domenii prioritare verzi și digitale, și anume hidrogenul, cloud-ul, sănătatea și microelectronica. Viitoarea comunicare privind ajutoarele de stat pentru PIIEC va consolida și mai mult deschiderea PIIEC, va facilita participarea IMM-urilor și va clarifica criteriile pentru punerea în comun a resurselor naționale și a resurselor UE.

Pentru a contribui la reziliență prin intermediul unor piețe deschise și competitive, controlul concentrărilor economice la nivel european le va permite în continuare întreprinderilor să se extindă, garantând, în același timp, faptul că piețele rămân competitive și că lanțurile de aprovizionare rămân diversificate. În plus, politica antitrust le permite întreprinderilor din UE să își unească forțele pentru a aprofunda cercetarea și dezvoltarea, pentru a concepe, produce și comercializa produse sau pentru a achiziționa în comun produsele sau serviciile necesare pentru activitățile lor.

Totodată, având în vedere situația excepțională în ceea ce privește semiconductorii, relevanța acestora și dependența față de un număr limitat de furnizori într-un context geopolitic dificil, Comisia poate avea în vedere aprobarea de sprijin pentru acoperirea unor eventuale deficite de finanțare pentru crearea, în special, a unor instalații europene inedite în ecosistemul semiconductorilor. Un astfel de ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE ar face obiectul unor garanții solide în materie de concurență și, în același timp, ar asigura o distribuire pe scară largă și fără discriminare a beneficiilor în întreaga economie europeană.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending