Connect with us

ECONOMIE

FMI solicită Guvernului să ia măsuri de reformă și de creștere a taxelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat Guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale, reforma impozitelor și taxelor și creșterea lor pentru a reface spațiul fiscal sub 3% din PIB și a preveni astfel deteriorarea finanțelor publice. Instituția estimează o creștere economică de 3,5% – 4,5% în 2022 și 2022, informează Mediafax.

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 30 mai – 10 iunie. Misiunea a emis o declarație în care constată că după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu repercusiuni ale războiului din Ucraina și cu o rată a inflației în creștere. În plus, țara se confruntă cu aceste noi provocări pornind de la o poziție fiscală slabă.

Măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor, în special în ceea ce privește energia, ar trebui să fie temporare și să vizeze persoanele cele mai vulnerabile, pentru a limita costul bugetar al acestora și pentru a nu împiedica conservarea energiei. Pentru a reface spațiul fiscal și a sprijini împrumuturile de pe piață pentru finanțarea bugetului, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu. Acestea ar trebui să includă o reformă fiscală ambițioasă pentru a se asigura că fiecare își plătește partea sa echitabilă. De asemenea, trebuie să se depună toate eforturile pentru a utiliza în mod eficient fondurile substanțiale disponibile din cadrul NGEU (instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea, n.r.).

Politica monetară ar trebui să urmărească cu fermitate readucerea inflației și a anticipațiilor inflaționiste în intervalul de variație vizat de Banca Națională a României (BNR), în timp ce politicile din sectorul financiar trebuie să mențină soliditatea sistemului bancar.

Activitatea economică pe termen scurt va fi influențată de repercusiunile războiului din Ucraina. Presupunând că nu va exista o nouă escaladare a războiului, se preconizează că creșterea se va tempera la aproximativ 3,5 – 4,5 la sută în 2022 și 2023. Se preconizează că inflația anuală va fi în medie de 12,5 la sută în 2022 și va persista în jurul valorii de 10 la sută în 2023, deoarece prețurile ridicate la nivel mondial la energie și alimente continuă să se reflecte în prețurile interne.

Incertitudinea din jurul acestei previziuni este ridicată. Riscurile directe ale războiului sunt limitate, deoarece România este un producător substanțial de cereale, este în mare măsură autosuficientă din punct de vedere energetic, cu importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale și financiare directe cu Rusia și Ucraina sunt neglijabile. Cu toate acestea, o întrerupere generală a gazului rusesc ar crește și mai mult prețurile la energie și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni. Alte riscuri ar putea, de asemenea, să înrăutățească perspectivele. Este vorba de inflația ridicată, care ar putea reduce și mai mult cererea și ar putea declanșa o spirală a prețurilor salariale, de condițiile de finanțare externe și interne care ar putea să se înăsprească mai mult decât se anticipează, și, pe plan intern, blocarea reformelor ar putea slăbi încrederea și risca o retrogradare a ratingului de credit. Pe de altă parte, punerea rapidă în aplicare a reformelor prevăzute în cadrul Planului național de redresare și de reziliență al României (PNR) ar putea ridica creșterea peste nivelul de referință.

Vor fi necesare măsuri fiscale ferme pentru a reface spațiul fiscal și pentru a se proteja împotriva deteriorării condițiilor de finanțare. Deși salută intenția autorităților de a reduce deficitul bugetar în 2022 la 5,8% din PIB, misiunea estimează că acesta se va situa la 6,75% pe baza politicilor actuale. Odată cu reformele administrative pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și cu expirarea măsurilor de sprijin temporare, se preconizează că deficitul se va modera pe termen mediu, dar datoria ar continua să crească.

Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3% din PIB și pentru a stabiliza datoria, pe partea de venituri, ar trebui puse în aplicare măsuri de politică fiscală care să se ridice la cel puțin 2% din PIB.

Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare în toate sectoarele și sursele de venit. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.

Eficiența sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței TVA la nivelul mediei UE prin extinderea bazei de impozitare și raționalizarea acesteia, precum și prin consolidarea administrativă suplimentară (în afara îmbunătățirilor deja programate) ar putea genera 1,5% din PIB.

Flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie crescută treptat. Un curs de schimb în general stabil față de euro a evitat alimentarea inflației și a susținut încrederea în moneda națională. Cu toate acestea, pe măsură ce competitivitatea externă a slăbit și pentru a contribui la absorbția șocurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie sporită în timp, împreună cu consolidarea fiscală necesară.

O mai bună gestionare a investițiilor publice ar contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor climatice angajate în cadrul PNR. România consumă mai puțină energie pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. Cu toate acestea, investițiile necesare pentru a atinge obiectivele PNRR în materie de climă sunt mari, iar proiectele trebuie să fie executate fără întârziere. Investițiile pentru consolidarea securității energetice (cum ar fi noul interconector de gaze cu Bulgaria și dezvoltarea de noi câmpuri de gaze în Marea Neagră) ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o prioritate ridicată.

Reformele structurale și investițiile pentru creșterea productivității ar stimula potențialul de creștere al României. Acest lucru necesită extinderea digitalizării, consolidarea cadrului anticorupție, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație și reformarea întreprinderilor de stat. De asemenea, abordarea diferențelor mari de venituri dintre regiuni necesită o atenție deosebită pentru consolidarea capacității și a infrastructurii regionale și locale.

ECONOMIE

Sprijin pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 945 din 27 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.613/2022 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis îl constituie promovarea unor investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul întreprinderilor, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

Schema de ajutor de minimis se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari cu excepția întreprinderilor cu activitățile enumerate în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția depunerii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a unei cereri de finanțare scrise de acordare a ajutorului de minimis, conform cerințelor din prezenta schemă și din Ghidul solicitantului, și a semnării ulterioare a unui contract de finanțare.

Schema se aplică pentru proiectele care propun investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor mari.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (doi ani fiscali anterior încheiați și anul fiscal în curs), indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; b) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; c) plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul prezentei scheme nu poate depăși 100% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

Ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii, în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește.

Pentru ajutoarele de minimis acordate eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

Continuare

ECONOMIE

AFM: O nouă sesiune de înscriere în programele „Rabla” și „Rabla Plus” începe la 30 septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor „Rabla” și „Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice și instituții publice va începe la data de 30 septembrie, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat citat de Agerpres. Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizați, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanțare prin accesarea aplicației informatice puse la dispoziție de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziție pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul „Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituții publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei și instituții publice – 15 milioane de lei.

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe și sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituția sunt publicate pe www.afm.ro, la secțiunile programelor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională privind economia circulară, publicată în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022 a fost publicată HG nr. 1.172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei  obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie vor constitui baza unui Plan de Acțiune care va conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Obiectivele cheie pentru o tranziție la Economia Circulară sunt:  acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor și materialelor importate; ▪ consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; ▪ aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; ▪ promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul Economiei circulare; ▪ conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; ▪ prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; ▪ promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; ▪ protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

Potrivit reprezentanților Guvernului, implementarea SNEC va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung. Strategia își propune crearea premiselor pentru reducerea utilizării resurselor naturale, exploatare rațională și sustenabilă.

Aplicarea principiilor Economiei Circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de locuri de muncă. Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în întreaga Europă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM