Connect with us

ECONOMIE

MF propune noi reglementări de natură fiscală

Se au în vedere, între altele, extinderea sferei de aplicare a OG nr. 6/2019 și abrogarea dispozițiilor care reglementează organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG privind modificarea unor acte normative, publicat în transparență decizională pe site-ul instituției, o serie de reglementări în sfera financiar-fiscală, printre care:

♦ Măsuri privind modificarea OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale

Prin proiect se propune, între altele, continuarea măsurii de restructurare a obligațiilor bugetare reglementată în prezent de OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere riscul apariției unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naționale cu impact asupra contribuabililor, inițiatorii proiectului consideră că este necesară prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificărilor și a cererilor depuse de aceștia pentru a beneficia de măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare. Ținând cont de faptul că, termenul de notificare a organului fiscal privind intenția de restructurare s-a împlinit la 30 septembrie 2021, iar situația economică a contribuabililor vizați rămâne în continuare afectată, se propune modificarea art. 3 alin. (1) și art. 22 alin. (1) în scopul stabilirii unui nou termen de depunere a notificării privind intenția de restructurare și, implicit, prelungirea termenului de depunere a solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare.

De asemenea – menționează inițiatorii proiectului, în Nota de fundamentare – în contextul actual al dificultăților financiare cu care se confrunta contribuabilii, și având în vedere că perioada la care se raportează obligațiile bugetare restante este 31 decembrie 2020, iar până în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate până la data depunerii cererii, inclusiv, ceea ce conduce la un grad scăzut de accesare a acestei facilități fiscale, este necesar ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 decembrie 2021 inclusiv. În concluzie, se propun următoarele măsuri:  modificarea art. 1 alin. (1) în scopul extinderii sferei de aplicare a OG nr. 6/2019 prin prelungirea datei la care se raportează obligațiile bugetare ce pot face obiectul restructurării până la data de 31 decembrie 2021; ▪ modificarea art. 3 alin. (1) și art. 22 în scopul stabilirii unui nou termen de depunere a notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și de prorogare a termenului de depunere a solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare. Astfel, pentru termenul de depunere a notificării privind intenția de restructurare care a început la data de 8 august 2019 (data intrării în vigoare a OG nr. 6/2019) și s-a împlinit la 31 octombrie 2019, ulterior fiind stabilite noi termene în perioada 1 februarie – 30 septembrie 2020 și în perioada 1 noiembrie 2020 – 30 septembrie 2021, urmează a fi stabilit un nou termen în perioada dintre data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 ianuarie 2023 inclusiv. În ceea ce privește termenul de depunere a solicitării de restructurare care este 31 iulie 2022, acesta va fi prorogat până la 31 iulie 2023.

În plus – potrivit Notei de fundamentare a actului normativ – în vederea abordării unitare a facilităților fiscale, în ceea ce privește fondurile europene, așa cum sunt, de exemplu fondurile nerambursabile acordate prin programele SAPARD, FEADR 2007-2013, FEADR 20142020, EURI se propune exceptarea de la acordarea restructurării obligațiilor bugetare pentru obligațiile bugetare ce reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

De asemenea, în administrarea Autorității Vamale Române se află taxele vamale, accizele și taxa pe valoarea adăugată. Instituția are competența unui organ fiscal central ce trebuie să aplice prevederile Legii nr. 207/2005 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completări ulterioare, cu excepția activităților de inspecție fiscală și executare silită pentru care competența revine organelor fiscale din subordinea ANAF. „De menționat este faptul că o parte dintre acestea reprezintă resurse proprii tradiționale care se supun regulilor stabilite prin regulamente europene, care prevăd recuperarea acestor obligații cu operativitate, ceea ce nu ar fi în concordanță cu principiile și perioada pe care se derulează restructurarea obligațiilor bugetare. Pe de altă parte, prin regulamentele europene sunt reglementate facilitățile fiscale ce se pot acorda pentru datoriilor vamale, care sunt diferite față de cele reglementate prin OG nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 216/2021. Prin urmare, este necesar să se precizeze ca pe lângă ajutoarele de stat, nu intră sub incidența restructurării obligațiilor bugetare fondurile europene sau fondurile publice naționale aferente fondurilor europene, precum și taxele vamale, accizele și taxa pe valoarea adăugată pentru care competența de administrare revine Autorității Vamale Române, cu excepția inspecției fiscale și a executării silite. Este de menționat că, în ceea ce privește taxele vamale, accizele și taxa pe valoarea adăugată care se află în administrarea Autorității Vamale Române, deși aceasta are calitatea de organ fiscal central, pentru aceste obligații nu se acordă restructurare și nu fac obiectul restructurării obligațiilor bugetare nici în cazul în care se transmit la ANAF în vederea recuperării”, subliniază inițiatorii.

În plus, au fost excluse din sfera obligațiilor bugetare pentru care poate fi acordată restructurarea obligațiile bugetare rămase de plată ca urmare a unei restructurări acordate care a eșuat, în scopul corelării cu facilitățile reglementate în Codul de procedură fiscală, respectiv, eșalonările la plată. Reprezentanții MF precizează că, pentru situația în care solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare a fost respinsă de organul fiscal până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor pentru accesarea acestei facilității, contribuabilul poate relua procedura de restructurare și depune o nouă notificare și o nouă solicitare de restructurare dacă apreciază că poate îndeplini condițiile prevăzute în OG nr. 6/2019. Inițiatorii precizează că au fost introduse și norme tranzitorii care să reglementeze situațiile în curs, respectiv situația debitorilor care au depus solicitări de restructurare sau cei care au depus doar notificarea privind intenția de restructurare și nu au depus solicitarea de restructurare, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanță de urgență. În cazul debitorilor care au depus doar notificarea privind intenția de restructurare, s-a prevăzut obligația organului fiscal de a emite, din oficiu, un nou certificat de atestare fiscală, în termen de10 zile de la intrarea în vigoare a acestei OUG, în condițiile stabilite de aceasta. În acest caz, debitorul trebuie să aștepte noul certificat de atestare fiscală cu obligațiile bugetare actualizate conform acestei OUG. De asemenea se propune ca această măsură de restructurare să se aplice și obligațiilor bugetare administrate de organul fiscal local urmând ca autoritatea deliberativă existentă la nivelul unității administrativ-teritoriale să stabilească, prin hotărâre, procedura de aplicare a acestor prevederi. Evaluarea implementării proiectului de act normativ, conform HG nr. 443/2022 pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, se realizează de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, după caz.

♦ Măsuri privind modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României

 În contextul obligației legiuitorului de a pune de acord dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constatate ca fiind neconstituționale, cu Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 și cu prevederile din Constituția României, republicată, prin acest proiect de OUG se propune instituirea unor soluții de reglementare în materia infracțiunilor vamale. Prin modificarea art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, se estimează că vor fi eliminate interpretările care au format convingerea Curții Constituționale și au condus la emiterea Deciziei prin care s-a pronunțat pentru introducerea unor limite valorice la art. 270 alin. (3). Astfel că, în condițiile în care alin.(2) lit.a) al art. 270 din Legea nr.86/2006 are stabilit un plafon valoric, este necesară pentru o justă individualizare a pedepsei, reglementarea unei limite valorice similare și pentru alin. (3), care să corespundă pericolului social al faptei. „Suplimentar, din practică expunem faptul că încriminarea infracțiunii doar la limitele valorice presupune că pentru atingerea pragului de 20.000 lei este necesară o cantitate de aproximativ 250.000 bucăți de țigarete. În mod indubitabil se observă o discrepanță care se poate regla doar prin coroborarea dispozițiilor referitoare la valorile cantitative prevăzute la art. 452 lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, menționează inițiatorii proiectului, în Nota de fundamentare. Prin proiectul de act normativ se urmărește eliminarea efectelor negative ale comerțului ilicit cu tutun și implicit creșterea veniturilor la bugetul consolidat.

 În ceea ce privește modificarea art. 270 alin. (2) literele a) și b) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, inițiatorii proiectului de OUG menționează că amendarea textului se impune din rațiuni de simplificare, simetrie juridică și reglementare unitară.

♦ Măsuri pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

 Având în vedere că mecanismul taxării inverse este considerat un instrument util în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA, prin proiectul de OUG se propune prelungirea aplicării taxării inverse pentru operațiunile prevăzute în legislația națională la art. 331 alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j), k) și l) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2026. Actul normativ comunitar în baza căruia a fost prelungită posibilitatea statelor membre de a aplica taxarea inversă pentru aceste operațiuni, până la 31 decembrie 2026, a fost adoptat de către Consiliul Uniunii Europene sub forma Directivei (UE) 2022/890 a Consiliului din 3 iunie 2022 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA, care a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L155 din data de 8 iunie 2022, Având în vedere riscul de întrerupere a aplicării măsurii, se propune promovarea actului normativ astfel încât să se asigure continuarea aplicării măsurii și după data de 30 iunie 2022;

 Dat fiind faptul că Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, prevede că statele membre pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate necarbonatate sau spumoase, cu o concentrație alcoolică pe volum de sub 8,5% vol., inițiatorii proiectului apreciază că se impune introducerea în legislația națională a unei prevederi referitoare la pragul maximal al concentrației alcoolice de 8,5 % vol., pentru care se pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate, necarbonatate sau spumoase;

 Pentru evitarea eventualelor confuzii legate de interpretarea prevederii legale referitoare la infracțiunea de contrabandă cu produse accizabile supuse marcării, se propune reformularea art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal. În vederea alinierii limitelor de pedeapsă cu cele de la infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. a) din Codul Vamal, se propune majorarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută la art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, respectiv cu închisoare de la 2 la 7 ani.

♦ Măsuri privind abrogarea unor dispoziții ale OG nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale

Având în vedere faptul că, față de condițiile existente la data la care a fost reglementată organizarea Loteriei fiscale, în prezent:  operatorii economici din România sunt dotați cu aparate de marcat electronice fiscale moderne, care au fost, în cea mai mare parte, conectate la sistemul informatic al ANAF și transmit zilnic informații privind încasările realizate de comercianți, fapt care constituie un instrument foarte util în realizarea analizelor de risc și, implicit, eficientizarea activității de control; ▪ potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, mai mult de jumătate din populația României trăiește în mediul urban, fiind cunoscută predilecția consumatorilor către marile lanțuri de magazine în detrimentul magazinelor mici, iar gradul de neconformare a marilor retaileri, în raport de obligația de a elibera bonuri fiscale, în măsura în care există, este insignifiant; ▪ prin raportare la noile realități și metode de control specifice digitalizării, această măsură nu mai reprezintă o metodă eficientă de combatere a evaziunii fiscale pentru evitarea angajării în continuare a unor cheltuieli din fondurile bugetare pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, inițiatorii proiectului consideră că se impune abrogarea dispozițiilor care reglementează organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM